Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 14.08 – 20.08.2022
Prota rectificari bugetară ditu 2022
Roxana Vasile, 21.08.2022, 16:55
Prota rectificari bugetară ditu 2022
Guvernul di București votă, gioi, prota rectificari bugetară ditu aestu an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţăllii a Executivlui, cari acaţă tru isapi ună creaştire economică di 3,5%, di veniturle bugetare pi proţlli şasi meşi şi di execuţia bugetară ditu aestu periodu. Ministerlu di Finanţe lo nai ma mulţă paradz, ditu cari, pănă tora, ună parte fură ahărdziţ tră schema di agiutor di stat ti finanţarea a mărlor proiecte. Ministerlu a Lucurlui va s’ufiisească paradz ma mulţă ţi va s’hibă daț şi tră compensarea a păhadzloru la energie. Tutunăoară, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii loară ma multi fonduri. Di alantă parte, fură ñicurati bugetele di la Ministerele di Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Yinitoarea rectificari bugetară easti programată tră meslu brumaru. Consiliul Fiscal feaţi timbihi că rectificarea bugetară operată di Guvern poate s’ducă la năstritearea a unui dificit di 7% ditu Produsul Intern Brut, ama ministerlu a Finanţelor spuni că aestu poate s’hibă ţănutu sumu control și că ţinta tră bitisita a anlui easti di 5,84%. Tru aestu kiro, ditu datili publicate stămâna aesta di Institutul Național di Statistică scoati tu migdani că economia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu an, comparativ cu idyea perioada ditu 2021, iar tru doilu trimestr consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.
Marina românească, la yiurtuseari
Fu sărbătoare luni, ca tru cathi an pi 15 di agustu, tru tuti porturili maritime ică fluviale ditu România, iu dzăţ di ñilli di oamiñi — di a loclui şi turişti – viniră la ţeremoniile organizate di Dzuua a Marinei. La festivităţile di Constanţa, la Amarea Lae, eara vinitu şi prezidentulu Klaus Iohannis, deadunu cu premierlu Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au axia tra s’asiguripsească, deadunu cu partenerlli a lor, securitatea apilor naţionale şi a aţiloru internaţionale, spusi prezidentulu Iohannis tru zborlu ţănutu. El nica adusi aminti și că, tru aestu kiro, Amarea Lae faţi parti ditu conceptul di securitate strategică a NATO. Di Dzuua ali Marină, tru Portul Militar Constanţa alăgară marinari militari români diadunu cu partenerlli a lor ditu Canada, Franţa şi Statele Unite şi eara vidzuti vizitate fregatele “Văsillelu Ferdinand” şi “Văsiloanea Maria”, cum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere azbuirară pisti litoralu tră să u saluta duñeaua, iara pi amari difilară pampori a Forţelor Navale. Eara spusi şi agiocurili şi concursurile marinăreşti.
David Popovici – recordman mondial
Cara veara easti ma ayoñea cu xeri tru evenimente politice, economice și sociale, alliumtrea, anlu aestu, ixikea a lor fu compensată di hăbărli cabaia cu anami ditu domeniul a sportului. La maş 17 ani, dija cunuscutlu anutător român David Popovici aprăftăsi, diznău, s’amintă malăma emu la 100 m liber, emu și la 200 m liber, ași cum s’avea faptă, tru cirişaru, la Campionatele Mondiale di la Budapesta. Maş că, aestă aradă, amintarea s’feaţi tru cadrul a Europeanilor di Roma. La 100 m liber, David Popovici apufusi un nou recordu mondial, cu timpul di 46 di secundi și 86 di sutimi. Performanța a lui easti cu ahătu ma valoroasă cu cât precedinta eara ditu 2009, cându strañili speciale di anot aduţea licşurări tru alăgarea pritu apă. “Skinny Legend”, ași cum să spusi cu numa, el işiş David, ș-mută, ama, menga iruşi cătă proba cari-lu provoacă ma mult ditu vidiala tehnică, atea di luni, di la 200 m liber. Kisăndalui adversarlli, el bitisi ateali patru lundziñi di bazin cu timpul di 1 minut 42 di secundi 97 di sutimi și agiumsi recordman mondial la juniori. ʺPopovici easti maş elu golu pe planeta a lui!ʺ, angrăsi ti român publicația franceză LÉquipe. ʺLa aestu European, Popovici dimonstreadză că ari axia tra s’alăxească atipiclu tru normalʺ – cundilleară și jurnaliștii spanioli di la Mundo Diportivo.
Sportivi români valoroși tru competițiile europene
Acă David Popovici easti vedita incontestabilă a sportului românesc și internațional a momentului, și alță sportivi ditu România avură victorii importante tru competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene di atletism di Munchen, Bianca Florentina Ghelber alină prima treaptă a podiumului di premiere tru proba di arari a cioclui. Pritu ea, România amintă prima medalie di malămă europeană tru atletism după ună pauză di 20 ani. Tut Munchen, ama tru antriţerli di canotaj, România amintă nu ma pţănu di 8 medalii – 5 di malămă și 3 di brundzu, hiinda nai ma mari performanţă amintată di canotorlli români la ună ediţie a Campionatelor Europene.
Simona Halep, diznou tru Top 10
Și miraclleadzli a tenisului di câmp avură ună bună nispeti di haraua – românca Simona Halep alină nauă locuri andicra di stămâna di ma ninti şi easti tora, pi poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA a agiucătoariloru profesioniste di tenis. După ţi, tru weekend, amintă titlul la Toronto, Simona Halep a agiumsi diznou, tru top 10 mondial, ditu cari avea işită aoa şi un an, tru 9 di agustu, după 373 di stămâni arada di prezenţă anamisa di protili dzaţi agiucătoari a lumillei. Canada, românca u azvimsi tru finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, amintănda, aşi, tră a treia oară Openul ali Canadă, disputat alternativ Montreal şi Toronto, protili dauă titluri hiinda amintati Montreal (2016, 2018). Tut Simona Halep agiumsi și a treia agiucătoare ditu WTA cu pisti 40 milioane di dolari amintaţ ditu premii, hiinda antricută maş di surărli americane Venus şi Serena Williams.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
