Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.03 – 19.03.2022
Andamusi importante la București
Daniela Budu, 20.03.2022, 18:48
Tru contextul a polimlui di la sinurlu a Româniillei, prezidintulu Klaus Iohannis alu dusi ma largu săptămâna aesta şingirlu a andamusiloru cu lidiri occidintali, ama și cu prezidinţă ditu statele viţini. Ei au reitearat nevoia urgentă di consoliamae a trutregului Flanc estic al NATO, tru contextul aliştei catandisi di securitate, pe cari șeful statului u spusi cu numa ca hiinda cilastasitoari. Klaus Iohannis: “Avem ananghi ntraoara di anvartusearia substanţială şi echilibrată a ntreglui flanc estic, di una prezenţă tniintată, unitară şi anvartusită. Ti atea, România acţionează tra creaştirea, ma largu, a prezenţăllei militari aliate tru văsilia noastră”.
Vinitu București, prezidintulu estonian, Alar Karis, spusi că Estonia şi România lucreadză diadunu tra realizaria obiectivelor comune di apărari a Europei și că easti ananghi ñîcuraria a dipendinţei di resursele energetice ruseşti. Tutunăoară, Estonia ndrupasti ma largu bagaria tu practico sancţiuni tră Rusiei. După andamusea cu șeful statului român, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, sumlinie că UE lipseaşti s’cilăstăsească ntraoara tu ti mutreasti evoluţia pahadzlor la gaze şi electricitate, iara Guvernele di la Madrid și București apufusira s’lucreadza diadunu tra misuri urgente. Și cu prezidintulu ali Bulgariei, Rumen Radiv, Klaus Iohannis zbură, la București, ti catandisea greauă di securitate genearată di agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, cum și ti diversificaria surselor di energie şi a rutelor di transport.
Idyili eara și subiectele a muabetloru cu ministrul italian di Externe, Luigi Di Maio. Diadunu și spusira agiutorlu ti adoptaria di noi sancţiuni cari s’ţănă ună presiune analtă tra Rusia. Luigi Di Maio alavda turlia tru cari România kiverniseaşti aestă situaţie dificilă, haristusinda tra solidaritatea şi agiutorlu ti arifugaţ.
Tru cadrul andamusilor di la București, Klaus Iohannis feaţi timbihi că Republica Moldova viţină ari ananghi di agiutorlu a Uniunillei tra s’kiverniseasca fluxul criscut di arifugaţ. Ma mult, ñiercuri, cându s-dusi la Chișinău, napoi lu spusi agiutorlu pan di mardzina ali României tra ndridzearea politică a problemălleei transnistrene, cu tiñîsearea a suvearanitatillei şi integritatille teritoriale a Republicii Moldova tru sinurli a llei pricunuscute internaţional şi fără afectaria a imnaticlui a llei pro-european. Iara prezidintulu moldovean, Maia Sandu, diclară că ari ananghi di agiutorlu a partenerilor tra s’nastreaca provocările cauzate di polimuul ditu Ucraina. Tutunaoară, ea alavda apofasea una ş-una autorităţilor române di ta s’dişcllida cali veardi tra purtarea a arifugaţlor cari fug tru UE direct di la sinurlu moldo-ucraineanu. Tu aestu kiro, la sinurlu Ucrainei cu România agiungu cafi dzuua dzaţ di ñilli di arifugaţ, majoritatea tru tranzit către vest. Di la ahurhita a invaziei ruse tru văsilia viţină, aoa şi trei săptămâni, circa 500 di mii di ucraineni tricură sinurlu tru România.
Autoritățile fac eforturi tra s’ndrupasca economia și populația
Tru contextul polimlui di la sinurlu României și a speculațiilor cari iesu tu vidiala pe fondul alustui, autoritățile discută misurle cari lipsescu tra andruparea economiei şi a populaţiei, pe fondul creastirii pahadzloru la energie, combustibili şi alimente. Ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, dă asigurări că tru România nu există riscul apariţiei unei crize alimentari şi nici a unor dizechilibre majsahat ditu acest punct di vedire. Mai mult, spune el, România ari şi capacitatea di a exporta. Adrian Chesnoiu a diclarat, la Radio România, că pandimia şi creşterea pahadzloru la energie şi gaze naturale au afectat economia tru ansamblu, inclusiv industria alimentară. Adrian Chesnoiu:
“Ditu perspectiva stocurilor, România easti asigurată. Tru primul rând la rezervele di stat avem cantităţi duri di alimente şi di yiptu astfel trucât să nu apară o criză până la noua recoltă. Tru dipozitele fermierilor şi ale procesatorilor, precum şi ale comercianţilor di yiptu se află cantităţi trusemnate di grâu și floaria-soarilui, easti o situaţie cari ne asigură necesarul di consum până la noua recoltă”. Pe agenda ditu această săptămână a coaliției la guvernari s-a aflat eliminaria TVA la alimente, plafonaria pahadzloru la energie şi reducerea accizei la carburanţi. Executivul a anunțat că va prelungi trucă un an măsurile di sprijin tra populaţie cari includ plafonări ale pahadzloru la energie electrică şi gaze naturale.
Cazurile di Covid 19 diznou tru creaștere tru România
După ce pe 9 martie a fost ridicată staria di alertă, nu a mai rămas tru vigoari nicio restricţie anti-Covid şi nu mai easti impusă nicio regulă tra prevenirea răspândirii coronavirusului, infectările trucep ditu nou să crească după mai bine di o lună tru cari tendituţa a fost discendintă. S’nregistrează ndaua ñilli di noi cazuri tru 24 di sahat. Autoritățile susțin că catandisea a fost semnalată şi tru alte ţări europene, după ridicaria restricţiilor, fără trusă ca acest lucru să ducă la creşterea numărului di cazuri grave sau di dicese asociate coronavirusului. Numărul pacienţilor cu SARS-COV-2 aflaţi tru spitale easti tru scădire la jumătate faţă di truceputul lunii, ama la ATI sunt trucă sub trugrijire câteva sute di persoane diagnosticate cu COVID-19, iara numirul a deceselor asociate easti tora di ordinlu a dzaţloru.
Inflația, tru creastire
Tru condiţiile tru cari şi tru meslu ditu soni s-consemnaara scunkeri tru România tra tute categoriile di parmatii alimentari, nealimentari şi servicii, rata anuală a inflaţiei alina, tru scurtu, la pisti 8,5 procente — dimanda Institutul Național di Statistică. Specialiștii spun că efectele inflației va s’hiba dukiti emu pi nivelul veniturilor populaţiei, em tu ti mutreasti evoluţia economiei, având tru videala că aesta s’bazeadză nică, tru mari misură, pe consum. Purtătorul di zboru a Băncii Naţionale, Dan Suciu, remarcă, ama, că aestu easti un fenomen general, iara creaşterea easti relativ ñică andicra di meslu precedentu şi semnificativ ma scădzutu andicra di alti vasilii ditu regiune. Uidisitu cu Dan Suciu, România easti tora la giumitatea a clasamentului vasiliilorulor ditu Uniunea Europeană, tru condiţiile tru cari anlu trucut avea inflaţia nai ma mari.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
