Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023
Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.
Corina Cristea, 18.02.2023, 18:49
Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.
România pitricută tru Turcia şi tru Siria agiutoari umanitare a sinistrațlor dupu cutreamburili ditu stămâna tricută, tu cari muriră dzăţ di ñilli di oamiñi. Uidisitu cu ONU, 9 miliuni di sirieni şi 2,2 miliuni di turţă au ananghi di agiutoru. Proţlli salvatori români cari cilăstăsiră tru locărli zñiipsiti ditu Turchia s’turnară aprindu gioi tru văsilie. La București, premierul dimăndă, pi di altă parte, dişcllidearea a unui grup interministerial cari va s’mutrească, prota ş-prota, prevenirea, pregătirea şi apandisea a instituţiilor tru catandisi di ananghi. Nicolae Ciucă cundille că standardile ditu domeniul a construcţiilor şi calitatea a părmătiiloru lipseaşti s-hibă revizuite şi controlate diznou, aţea turlie că atea ţi easti pruvidzutu tru proiecte s’hibă simfunu cu aţea ţi s’construeaşte. Tuti aesti meatri yinu ti şcurtu kiro după ţi tru România s’feaţiră dauă seisme cu magnitudinea di 5,2, respectiv 5,7, tru zdzăli consecutive, tru ună zonă tru cari ahtări manifestări suntu aretki și di ñică intensitati.
Prezenți românești tru xeani
Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, și ministrul ali Apărari Naţională, Angel Tîlvăr, llia parti, tu aesti dzăli, la Conferinţa di Securitate di Munchen – un forum reprezentativ tră muabeţ mutrinda dinamica actuală a securitatillei internaţioanală. Anamisa di călisiţ suntu personalităţi marcanti ditu cadrul NATO, UE, ONU, di la alti organizaţii internaţionale şi importanţă factori di apofasi la nivel global. Agenda a conferinţăllei di anlu aestu pruvedu probleme cu impact major ti securitatea globală, cu accent pi evoluţiile a conflictului ditu Ucraina, la aproape un an di la invazia ali Rusie. Ma ninti, tru kirolu a stămănăllei, ună artii ditu aesti probleme di securitate fură zburăti di aţelli doi oficiali români tru intearacțiunile pi cari li avură: Bogdan Aurescu tru kirolu a unei ntrivideari cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologilli britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul di externe lo parti, ca zburătoru di amprotusa, la ună reuniune a Consiliului di Securitate al ONU, tu kirolu anda ministrul Angel Tîlvăr lo parti, Bruxelles, la Reuniunea a Gruplui di contact tră Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărarillei ditu statili membre NATO.
Coopearare româno-bavareză
Relaţiile economiţi, politiţi şi culturale, cum şi agiutorlu ti aderarea României la spaţiul Schengen di liberă circulaţie eara analizate tu analtu livelu tu kirolu a vizităllei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialu bavarez lu asiguripsi pi prezidentulu Klaus Iohannis di agiutorlu a landului a lui tru dosarlu Schengen, iara șeflu a statlui cundille ligăturli streasi anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di cooperare cum easti inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Aţelli doi premieri simnară Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilaterale, cari pruvedu şi riloarea diznău ali activitati faptă di Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an.
Poziția a Bucureștiului mutrinda stepsurli ditu Ripublica Moldova
România fu şi ma largu easti cu ndrupămintulu ti Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă sertu iţi tentativă di destabilizare iniţiată ditu exteriorul a văsiliillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis. “Suntu cabaia găilipsitoari semnalele publice mutrinda iţi cilăstăseri ali Federaţie Ruse tra s’intră paranomu ti s-‘asapargă arada democratică şi constituţională ali Ripublică Moldova, un stat suveran, cari ş’aleapsi pritu vot liber direcţia politică”, spuni şeful a statului tru ună declaraţie di presă dimăndată ñiercuri. Declaratiile eara fapti dupu ţi, luni, liderul di Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu declară că Moscova ari naeti s’bagă zori tru perioada yinitoare tra s’alăxească putearea politică ditu Republica Moldova pritu acţiuni preşcavi, cari s-u aspargă văsilia. Ma ninti, Bruxelles, prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, ţănu un zboru dinintea a liderloru UE, ti un ahtari plan ali Rusie. Moscova nu aproaki stepsurli.
Pideapse ma serti tră droguri
Camera a Deputaţilor di București vulusi ñiercuri, ca for decizional, nomlu cari crescu pidepsele tră aţelli cari, fără ndrept, seamină, I vindu, oferă ică adară droguri di risc. Proiectul fu reexaminat la căftarea a șeflui a statului, cari căftă ună reglementare ma limbidă mutrinda substanţele nău cuyndilleati tru nomu, cum suntu aţeali etnobotaniţi. Pideapsa tră traficul di droguri di risc va s’hibă ncadrată anamisa di trei şi 10 ani cu hăpsani, iara tru cazlu a drogurilor di mare anamisa di ţinţi şi 15 di ani. Tru cazul tru cari omlu moari, pideapsa va s’hibă di la 15 la 25 di ani di hăpsani. Pideapsili tră aţelli cari au droguri tră consumlu a loru işiş nu fură majorate.
Dati economiţi mutrinda România
Prognoza di iarnă a Comisillei Europene adusi estimări cama buni mutrinda economia României – tru aestu an, creaşterea va s’hibă di 2,5%, iara inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR vini cu ună prognoză multu ma bună andicra di aţea ditu andreu 2022 și spuni că inflaţia va s’dipuynă păn tu bitisita a anlui la 7%. BNR nica spusi că dificitul di cont curent al României criscu, anul tricut, cu pisti 52 di procente, di năstricu tora 26 di miliardi di euro, borgea externă totală a României criscu cu pisti 6,1 miliardi di euro, iara investiţiile xeani directe agiumsiră la aproapea 10,7 miliardi di euro.
Timișoara – capitală culturală europeană tru aestu an
Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturăllii 2023 ahurhi oficial, iara aţeali 130 di evenimente inaugurale ndreapti s’dizvărtescu până dumănică. Timişoara ş-pripune s’demonstreadză că easti un căsăbă dişcllisu, curayiosu şi inovativ. Suti di artişti români şi internaţionali clleamă la ună călătorie cari s’aştearni ti anami pi adetea multiculturală a Timişoarăllei. Suntu organizate concerte, expoziţii, spectacole pi geadei, debaturi, teatru, film şi ateliere tru tutu căsăbălu, nica şi tru măhăladz, tuti sumu grita “Yilipsea căsăbălu pritu tini işiş”. Timişoara amparti tru aestu an titlul di Capitală Europeană a Culturăllei cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina, ditu Gărţie.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
