Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.12 – 18.12.2021
Năi misuri antiepidemiţi
Bogdan Matei, 19.12.2021, 09:13
Năi misuri antiepidemiţi
Fu vulusită Ordonanţa di Urgenţă mutrinda implementarea formulaului di intrare tru România tră pasageri. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că documentul nu easti unu ţi ari scupo ta s’nkeadică urdinarea, ama easti tra s’da izini ti localizarea ntrăoară a contacţilor a unei persoane infectate cu COVID-19. Misura s’bagă tu lucru ditu 20 di andreu. Aest turlie di document easti ufilisitut, pănă tora, tru alte 18 di state membre ale Uniunii Europene. Di la declanșarea-a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie fură nregistrate 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iara aproapea 58.000 di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihozăllei anti-vaccin hărnită di ună parti ali media, di ndoi politicieni și di alte figuri publiţi, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniuni Europeană.
Buget 2022
Executivlu dil Bucureşti acăţă tu debatu publicu proiectili a nomurloru ti bugetlu di stat şi asiguripserloru sociale ti anlu yiniitor, ti cari u-ari nădia ca Parlamentul va li voteadză ninti di sărbătorli di iarnă. Proiectul acată tu isapi criştearea-a pensiiloru, alocaţii şi indemnizaţii, apufusiti tutu stămâna aesta. Fu, di altă parti, lansată hăbarea mutrinda nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu diu sistemlu public, cu excepţia-a aţiloru ditu asistenţă socială şi sănătate, cum şi amânarea ti băgarea tu practico a pensiilor speciale a alepţăloru locali cu nică un an. Tră pensiile di pisti 4.000 di lei (echivalentul a 800 di euro) va s’păltească asiguripseri suţiali di sănătate. Microntreprinderile cu ţifra di afaceri anamisa di 500.000 şi ună miliuni di euro va s’hibă impozitate cu 16% ditu profit, şi nu cu 1% ditu venit, ca până tora. Guvernanţălli ş-llia borgea s-nu crească taxele şi s-combată ma hăirlătivu evaziunea fiscală. Opoziţia critică multe ditu aesti decizii, iara sindicaliştilli ditu poliţie şi sănătate ş-ahurhiră protestile andicra di politiţli sociale şi tră tiñia di cafi mesu a guvernului.
Prota demisie ditu năulu guvern di Bucureşti
Ministrul român ali Cercetari, liberalu Florin Roman, demisionă di pi ipotisi — dimăndă, ñiercuri, Biroulu di presă a Guvernului di Bucureşti. Ma ninti, demisia ică demiterea a lui di cătră premierlu PNL Nicolae Ciucă fu căftată emu di opoziţia di centru-dreapta, USR, emu şi di aţea naţionalistă, AUR, după stepsurli că ş-falsifică CV-ul şi plagie tru lucrarea di masterat. Demisia al Roman easti prota ditu năulu guvern di coaliţie PSD-PNL-UDMR, băgatu pi ipotisi aoa şi ma ptănu di unu mesu. Portofoliul a Cercetarillei fu priloat, interimar, di ministrul ali Energie, Virgil Popescu, tut liberal.
CSM — alăxearea s’amână
Plenlu a Consiliului Superior ali Magistratură ditu România apufusi, cu majoritati di voturi, ca actualu prezidentu, Bogdan Mateescu, s’hibă interimar tu aestă ipotisi şi după ţi va’lli si bitisească mandatlu. Ma ninti, secţia tră giudicători a CSM nu apruke ateali dauă candidati la ipotisea di prezidentu, Andreea Chiş şi Gabriela Baltag. Mandatlu a cumăndusearillei di tora a Consiliului, cari easti di un an, expiră tru 6 di yinaru. Uidisitu cu Constituţia, Consiliul Superior ali Magistratură easti garantul a independenţăllei tru justiţie.
La Bruxelles, tră Ripublica Moldova
Statili membre a Uniunillei Europene lipseaşti s’pricunoască şi s’tiñisească nădiili di integrari a văsiliiloru ditu Parteneriatlu Estic, cum şi alidzerli a lor libire şi suvearane – spusi prezidentul a Româniillei, Klaus Iohannis, la summitlu di Bruxelles a Aţiloru 27 cu şeflli di stat şi di guvern ditu ripubliţli ex-sovietiţi Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Uniunea Europeană, spuni prezidentul român, lipseaşti s’minduească prota ti prota di dari silă a cooperarillei şi a agiutorlui tră partenerii ditu est tru domeniul a securitatillei. El căftă tutunăoară, agiutorlu a Bruxellesului tră imnaticlu european a Ripublicăllei Moldova, majoritar românofonă, condusă di un prezidentu, Maia Sandu, şi un guvern apufusitu pro-occidentali.
Farsă electorală tru ună republică fantomă
Ministerul român di Externe dimăndă că nu pricunoaşte legitimitatea a alidzerloru organizate dumănică tru reghiunea secesionistă pro-arusă Transnistria, ditu estul a Ripublicăllei Moldova. Diplomaţia di Bucureşti năpoi şi spunu andrupămintulu tră ună reglementari cuprinzătoare, iriñeatică şi durabilă a conflictului transnistrean. Aeasta lipseaşti s’hibă simfună cu ndreptul internaţional, cu tiñisearea-a suvearanitatillei şi integritatillei teritorială a Ripublicăllii Moldova, tru cadrul a sinurloru a lui pricunuscute la nivel internaţional şi fără zñiipsearea a yinitorlui a llei european — să spuni tru un comunicat al MAE. Transnistria ieşi, di facto, di sumu controlul autorităţilor centrale tru 1992, după un conflict armat tu cari fură vătămaţ suti di oamiñi şi tranşat unăoară cu intervenţia a askeriloru ali Moscovă di partea-a aribelilor secesionişti.
România la mondialu di handbal
Echipa naţională feminină di handbal a Româniillei bitisi pi locul 13 Campionatul Mondial organizat tru Spania. Andrupăti niacumtinatu ditu tribune di mulţă compatrioţ stabiliţ tru Spania i viniţ la meciuri ditu văsilie, româncele nregistrară trei victorii, cu Iran, Kazastan şi Puerto Rico, şi trei kireri, dinintea-a tutulor adversarelor ditu Europa, Norvegia, Olanda şi Suedia. Ditu lotllu ali Românie, convocat di selecționerul Adrian Vasile, nu feaţi parti vedeta Cristina Neagu, declarată di patru ori nai ma bună handbalistă a lumillei, cari apufusi s’llia ună adyi di la echipa națională tru aest an. România, cari eara dusă la tuti turneili finali mondiali, amintă titlul tru 1962, medaliile di asimi tru 1973 şi 2005 şi brundzul tru 2015, cum şi un brundzu european, tru 2010.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
