Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.09 – 18.09.2021
Cifri lăhtăroasi mutrinda epidemia di coronavirusu tru România
Corina Cristea, 20.09.2021, 09:18
Cifri lăhtăroasi mutrinda epidemia di coronavirusu tru România
Numirlu a cazurlor di coronavirusu nregistrati tru România criscu lăhtărosu tru dzălili ditu soni, di bagă zori, diznău, pi sistemlu medical. Multe secţii di tearapie intensivă ahardziti ti pacienţălli infectați suntu, mpline, iara numirlu apaturlor easti limitatu. Suntu ñilli di pacienți infectați internați, ditu arada aluştoru ari și minori, ndoi di elli cu forme serti. Ahurhiră s’iasă ti migdani și fucurini di coronavirus, iar tru multi localități fură loati apofasi suplimentare di protecție. Uidisitu cu statistiţli, tru aestu moment, unu di doi români nu easti protejat niţi nă turlie dinintea a COVID-19 tră atea că ică nu easti vaccinat, i nu tricu pritu lăngoari. Autoritățli năpoi aducu aminti că vaccinarea, purtarea a prusupidăllei şi evitarea a locurloru cu călbălăki armân, ma largu, călliurli di viglleari contra a lăngoarillei. Ritmolu a campaniei di imunizare tru România Armani tu idyea scara, dimi, ayălisitu, cu tuti apelurli repetate a specialiştilor. Până tora, niheama pisti 5,2 milioane di români s-vaccinară anti-COVID cu schema completă, atea ţi reprezintă aproapea unu cirecu dit populația eligibilă. Premierlu Florin Cîțu dimăndă că nu va s’li ncllidă activităţli economice tru cazul tru cari rata di incidenţă a cazurilor di COVID easti di cama di trei la ñille. Ti aţea, autorităţile llia năi misuri ti ngărdeari araspandearea a coronaviruslui, inclusiv obligativitatea ti certificatlu veardi tră intrarea tru restaurante, săli di sport i piscine, ama şi tra participarea la evenimente publice şi private aclo iu rata di infectare nastreaţi trei cazuri la ñillea di bănători.
Tru România, ahurhi doilu an școlar tru condiții di pandemie
Noul an şcolar ahurhi, luni, cu prezenţă fizică la cursuri tru nai ma marea parti a unităţilor di nviţământu ditu România, misuri di protecţie sanitară. Easti doilu an tru cari cilimeañilli şi adolescenţii ahurhescu școala tru condiţii di pandimie, iara autoritățli spun că școllurli va s’lucreadză cu prezenţă fizică ahât kiro cât nu easti agiumtă rata di infectare di 6 la ñilla di banatori tru localitate. Tru idyiulu kiro, autoritățile şi spusiră nădia că va s’hibă nregistrate progrese importante tru vaccinarea elevilor, tru condiţiile tru cari ari disponibilitate ta s’ndreagă parei mobile cari s’ducă imunizarea mi aproape di unităţile di nvăţământu. Dit atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, pțănu pisti 60% s-vaccinară anti-COVID, kiro tru cari procentul a aţiloru imunizaț tru arada a elevilor di pisti 12 ani easti di 15%.
Agiutoru ti consumatorllii zñiipsiţ di criştearea-a păhadzloru la energie
Cotațiile a gazelor naturale și păhadzlli a certificatelor verdză deadiră silă la criștearea a păhadzloru la energie pe piața continentală. Tru aesti condiții, aapufusitorlli di București intenţioneadză să-lli agiută consumatorii casniţ să-şi plătească facturile la energia electrică şi la gazele naturale. Di ună parti, prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis, promulgga, gioi, Legea consumatorlui vulnearabil, adoptată ma ninti di Parlament, pritu cari, tru aestă iarnă, cama 500.000 di familii oarfani s’aibă agiutor di la stat tra ngălzdari şi curent electric. Şi Bucureşti, executivlu ari naeti să-lli agiută consumatorllii casniţ să-şi păltească facturile la energhia electrică şi la gazili naturale. Uidisitu cu proiectulu a unei ordonanţi di urgenţă analizati, ñiercuri, tru protă ghivăseari, a deapoa statlu lipseaşti s’compenseadză păhălu la energia electrică cu 18 di bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gazi naturale. Va s’hibă agiutaţ, pritu păltearea a unăllei parti ditu facturili la utilităţ, nicukiratili cari consumă tru mesu anamisa di 30 şi 200 KW energhie electrică şi tru anu anamisa di 100 şi 1.200 di mc di gazi naturale. Tră energhia electrică s’faţi isapi ti unu păhă di mesi di 82 di bani (16 eurocenti) tră KW şi la cathi ună sută di KW factura va s’iftinească cu 18 lei (aproapea 3,6 euro). Ditu opoziție, PSD cutugursi guvernul di centru-dreapta, afirmânda că libearaliză păzarea-a energiillei tru nai ma pseftulu momentu.
România — SUA, 10 añi di parteneriatu strategicu tră secolu XXI
România şi Statele Unite ale Americii va s’hibă ma largu, avanposturi a valorlor euroatlantiţi şi va li aşteaptă provocărli a yinitorlui deadunu, ca soţ şi aliaţ, cundilleadză ună declaraţie comună di presă a Ministerlui român a Afacerlor Externe şi a Departamentului di Stat al SUA. Documentul fu datu tru şteari cu itia a yiurtusearillei, tu 13 di yismăciuni, 10 añi di la adoptarea Declaraţilliei Comune mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolul XXI anamisa di România şi SUA şi di la simnarea-a Acordului anamisa di Bucureşti şi Washington mutrinda băgarea tru lucru a Sistemlui di Apărare contra-a Rachetilor Balistiţi di Deveselu (sudlu ali Românie). Ministerlu di Externe cundilleadză că Acordul demonstreadză angajamentul a Statelor Unite andicra di securitatea europeană şi easti ună contribuţie comună a României şi a Statelor Unite la apărarea colectivă, tru cadrul NATO. Sistemlu di apărare antirachetă easti exclusiv defensiv şi mutreaşti maş fuvirseri di nafoara a spaţiului euroatlantic.
20 añi di la atentatili di la 11 di yismăciuni
Ateali aproapea trei ñilli di victime a atentatelor teroriste ditu SUA di aoa şi 20 añi, ntră cari eara și români, fuă comemorate tu 11 di yismăciuni. Lideri politici ditu multi văsilii pitricură mesaje di solidaritate şi compasiune către familiile a aţiloru ţi chirură, năpoi spunănda apofasea ti s’apără libirtatea şi s’alumtă contra a fuvirserloru teroriste. Prezidentulu Klaus Iohannis pitricu ună carti a omologlui a lui american, Joe Biden, tru cari cundille că România easti dedunu cu populu american, ascumbusită tru lumta contra a terorismului şi tru anvărtuşearea-a valorlor comune: democraţie, ndrepturli a omlui, libertatea di exprimare şi statlu di drept. Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, pitricu ună carti a secretarlui di stat a SUA, Antony Blinken, tru cari scoasi tu videală angajamentul susto şi pi lungu kiro a Bucureștiului ta s’llia parti la gaereţli deadunu ti alumta contra a terorismului şi a extremismului preşcavu. Tutu di București, guvernul și solidaritatea pănu di mardzină cu populu american, iara Washington, Ambasada României adusi ună tiñie ti atelli ţi kirură. “Ataca ditu 11 di yismăciuni nu fu maş contra a Statelor Unite, că fu ună atacă contra a tutăloru”, ngrăpsi pi Facebook și secretarlu geneaal adjunctu al NATO, românlu Mircea Geoană.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
