Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 11 – 17.08.2024
Dzuua a Marinâllei Româneascâ yiurtusitâ tu dzuua di 15 di agustu/ Pompierlli româñi tu alumta cu astindzearea a aprinderloru di pâduri ți s-facu tu Gârție ș-tu Arbinușie/ Anchetâ tu cazlu a morțâlor suspecti di la spitallu „Sf. Pantelimonˮ di București/ Echipi româneșțâ di fotbal tu astrițeri evropeani
Tașcu Lala, 17.08.2024, 15:36
Dzuua ali Marinâ Româneascâ yiurtusitâ tu 15 di agustu
Tu Românie, Dzuua ali Marinâ fu yiurtusitâ, gioi, tu marli câsâbâ-portu di la mealul ali Amari Lai icâ di pi Dunâ. Nai ma ti miraki evenimenti s-feațirâ Custanța, iu, deadun cu ñilli di spectatori, furâ și prezidentul Klaus Iohannis, prezidentul a Senatlui, Nicolae Ciucâ, minişțrâlli ali Apârari ş-di Interni. La exerciţiul demonstrativ, nai ma marli spectacol naval a anlui, loarâ parti cama di 2000 di marinari militari româñi şi ditu forţili aliati dislocati tu vâsilie, 15 navi militari maritimi ş-fluviali, navi a Vigllitorlor di pi Mealu, aeronavi di alumtâ F-16, dauâ avioani di patrulari şi viglliari, american şi frânțescu, elicopteri Puma Naval ş-paraşutişțâ.
Tu bitisita a exerciţiului, s-feați trițearea pri dininti a navilor ş-aeronavilor militari, a velierilor ş-a ambarcaţiuñilor țivili, dinintea a aților ndauâ ñilli di oamiñi ți loarâ parti la iventu. Caplu a statlui dzâsi că România easti pricunuscutâ ş-tiñisitâ la livel aliat ti un stur salami di securitati reghionalâ ş-un ți llia parti la proțeslu di ânvârtușari a postului NATO ta sâ scadâ curailu și s-apărâ pi partea ditu apiritâ. El dzâsi că, a că tora easti un kiro cu multi cripări di securitati, anda ari un polimu anchisitu di Arusie contra ali Ucrainâ, România easti, adzâ, unâ vâsilie siyurâ şi stabilâ, iara țetăţeañilli suntu apăraţ ş-afiriț dinintea a ițido fuvirseri. Di Dzuua ali Marinâ, caplu a statlui lâ dzâsi a marinarlor că devotamentul, lucrul fârâ dânâseari şi spiritul di curbani ți âlli definescu suntu unâ erneki di excelenţâ, iara Forţili Navali Româneșțâ suntu unu simbolu a putearillei ş-a rezilienţâllei naţionalâ.
Pompierlli româñi tu alumta cu astindzearea a aprinderloru di pâduri ditu Gârție ș-Arbinușie
România pitricu, marţâ, doilu contingentu di pompieri ți s-andrupascâ gairețli di dânâseari a aprinderlor di vegetaţie ş-pâduri ți adarâ zñie tu reghiunea Attica ditu Gârție. Uidisit cu spusa a Inspectoratlui Gheneral ti Catastisi di Urghenţâ, easti zborlu di 40 di pompieri ş-dauâ autospețiali di astindzeari ș-intervenţie cușia dati ali Gârție pi cali aerianâ ş-alti dauâ aftukini di astindzeari a aprinderlor di pâduri. Unâ aprindeari multu mari di pâduri adră cabaia zñie aproapea di Atena ș-foclu fu astesu dupâ trei dzâli ş-cu agiutorlu a pompierlor româñi.
Luni, Inspectoratlu deadi tu șteari că unu pompieru românu, ți lo parti la astindzearea a unlui focu, avu arăñi ñiț tu fațâ, ama nu fu ananghi di vârâ tratamentu di spețialitati. Misiuñilli va s-ducâ ninti ş-dzâlili ți yinu, dupâ cum va s-hibâ ananghi. Ditu localităț ântredz ditu Gârție oamiñilli furâ scoși. Meteorologhilli spusirâ codu aroşu di aprinderi di pâduri, di itia a temperaturlor mări ți va s-agiungâ la 40 di gradi Celsius tu multi reghiuni ditu vâsilie, ama și a vimturlor vârtoasi. Tutnâoarâ, dauâ aeronavi româneşțâ agiutâ, di ñiercuri, forţili di intervenţie ditu Arbinușie, s-astingâ aprinderli di pâduri ditu aestâ vâsilie. Dupâ spusa a Ministerlui a Apărarillei, easti zborlu di unâ aeronavâ Spartan adratâ maxus ti astindzearea a aprinderlor di pâduri ş-di unu Hercules ti andrupari loghisticâ.
Anchetâ tu cazlu a morțâloru suspecti la spitallu „Sf. Pantelimonˮ di București
Premierlu Marcel Ciolacu ş-pitricu Corpul di Control la Ministerlu a Sânâtatillei ta s-veadâ turlia cum instituţia mutri lucrulu, tu meslu apriir, la Spitallu Sf. Pantelimon di București, dupâ ți unâ arugatâ di la Secţia ATI deadi tu șteari că murirâ suspectu niscânțâ pacienţâ. Concluziili a inspecţillei scoasirâ tu migdani, ama, că acuzaţiili nu suntu buni ş-că tu spitalu furâ mași problemi di comunicari. Ñiercuri, şefanlu a Corpului di Control a Ministerlui ali Sânâtati, Sorin Luca, s-deadi âmpadi di pi scamnu, dicara s-feați unâ anketâ di procurori ş-furâ loaț di poliție doi yiațrâ di la ATI di la Spitallu Sf. Pantelimon, aflaț câbati că âlli bitisirâ cioara a nai pțânu unu pațientu ți eara pi halâ greauâ.
Echipi românești di fotbal tu astrițeri evropeani
Vițecampioana ali Românie la fotbal, CFR Cluj, s-califică tu play-off-ul Conference League, dicara u azvinsi formaţia israelianâ Maccabi Petah Tikva cu scorlu di 1-0, gioi dicsearâ, acasâ, tu manşa secundâ a treilui turu preliminaru. CFR Cluj inși dininti ş-tu prota manşâ cu idyiul scoru. Ñiercuri, amintâtoarea ali Cupâ a Românillei, Corvinul Hunedoara (kentru-ascâpitatâ), fu antricutâ, tu xeani, di FC Astana ditu Kazakhstan, cu 6-1, tu Evropa Conference League și fudzi di la astrițerli evropeani. Tutnâoarâ, marțâ, FCSB, ți țânea titlul, fu scoasâ ditu Liga a Campioñilor di echipa cehâ Sparta Praga, ți u lo ninti cu scorlu 3-2, Bucuresti, tu daua manşa ditu treilu turu preliminaru. Prota partidâ s-bitisi isa, 1-1. FCSB va s-ducâ ma largu tu play-off-ul Evropa League, iu va s-alumtâ cu formaţia austriacâ LASK Linz.
Pi di altâ parti, Comitetlu Olimpic şi Sportiv Românescu deadi tu șteari, ñiercuri, că apruke di la Comitetlu di andridzeari nișanea di bâcâri ti gimnasta Ana Maria Bărbosu, ti treilu loc la gimnastica di-mpadi la Agiorcurli Olimpiți di Paris. Sâmbăta ți tricu, prindu bitisita a Agiocurlor Olimpiți, Tribunallu di Arbitraj Sportiv apufusi că Ana Maria ăârbosu lo nișanea di bâcâri ş-că Sabrina Voinea, compatrioata a llei, bitisi astrițearea pi loclu 4. Aestâ apofasi șțâ clasamentul aspusu di arbitri tu bitisita a probâllei di la gimnastica di-mpadi, ditu 5 di agustu. Comitetlu Internațional Olimpicu deadi hâbarea că americanca Jordan Chiles, ți eara prota pi treia scarâ a podiumului, lipseaști s-da nâpoi nișanea. Aduțemu aminti că România bitisi partițiparea la Agiocurli Olimpiți di Paris cu nauâ nișeñi: trei di malmâ, patru di asimi ş-dauâ di bâcâri, hiindalui pi loclu 23 tu clasamentul pi mileț.
Autor: Leyla Cheamil
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan
