Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 09.01 – 15.01.2022
Năi misuri antiepidimiţi
Bogdan Matei, 16.01.2022, 14:33
Năi misuri antiepidimiţi
Incidenţa COVID-19 tru Bucureşti şi alţă căsăbadz mãri ditu România, faptă isapi ti 14 dzăli, tricu di 3 cazuri la nillea di bănători, s’clleamă intrarea tru scenariul aroşu. Neise, activitatea a restaurantilor şi cafineadzloru easti di aoa şi nclo cu izini maş până la 30% ditu capacitatea maximă a spaţiului, uidisitu a unei apofasi adoptată di Comitetlu local tră Situaţii di Urgenţă. Localurile pot s’lucreadză maş tu intervalu di sihati 5-22. Participarea easti cu izini maş tră persoanele cari sunt vaccinate contra a virusului SARS-CoV-2 şi tră cari tricură 10 dzăli di la bitisearea a schemăllei complete di vaccinare, tră persoanili cari predzintă rezultatlu negativ a unlui test RT-PCR nu ma veclliu di 72 di săhăţ ică rezultatul negativ certificat a unui testu antigen rapid nu ma veclliu di 48 di săhăţ. Sunt aprukeati și persoanili cari suntu tru perioada anamisa di a 15-a dzuuă şi a 180-a dzuuă ulterioară a confirmarillei ti infecarea cu năulu coronavirus.
Nică un dosar di vaccinări fictive
Tinţi persoane fură ncllisi, ñiercuri, dupu aţseali 25 di percheziţii fapti tru Neamţ şi Iaşi (nord-est) di poliţiştilli a Direcţiillei Generală Anticorupţie, tru cadrul a unui dosar mutrinda infracţiuni di fals şi aruşfeti tru ligătură cu amintarea paranomu a născăntoru certificate cari s’atastă vaccinarea anti-COVID-19. Uidisitu cu născănti izvuri judiciare, fură ncllişi trei yeaţră, ună asistentă şi un intermediar. Cercetărli au tu scupo lucre di turlie infracţională fapti, ahurhinda cu giumitatea a anlui 2021, di cătră yeaţră şi asistenţi medicali ditu aţeali dauă giudeţe, cari, ti păradzlli ţi lă si deadi cu titlu di aruşfeti, elibearară certificate di vaccinare ti născănti persoane, acă ună parti di aeşţa nu tricură pi la cabinetele medicale ică centrele di vaccinare. La sfârşitul anului trecut, procurorii ditu Direcţia Naţională Anticorupţie anunțau că, di la diclanşarea pandimiei, acum doi ani, au dischis 168 di dosare penale tră infracţiuni legate di situaţia sanitară ică di vaccinarea fictivă. Uidisitu cu izvurli di hăbări, România avu nai ma lăryurie anchetă ditu statele a Uniunillei Europene, cu cama di 3.000 di certificate false eliberate la Vama Petea di cadri medicale şi lucrători ditu spitale corupţă. Di la declanșarea a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie eara nregistrati 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iar vără 60 di ñilli di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihoz4llei anti-vaccin ţi u adăpă ună parte ali media, ndoi politicieni și alti figuri publiţi, văsilia ari adaua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniunii Europene, după Bulgaria.
Criza energiillei
Ministurlu român ali Justiţiei, Cătălin Predoiu, îlli caftă a procurorlui general, Gabriela Scutea, su păhadzlli la electricitate. El va ta s’hibă loati apofasi ti suntu ananghi ta s’află s’ambudyiusească şi combată hăirlăticu iţi turlie di infracţiune tru ligătură cu păhadzlli mãri ditu facturli a românilor. Infracţiuñile vizate pot s’hibă arădeari, abuz tru serviciu, concurenţă niloială, grup infracţional organizat. Şi ministrul ali Energie, Virgil Popescu, lă pitricu a românilor cari lugursscu că facturli la energie electrică şi gaz natural suntu incorecte shibă căftati cu giueapi a furnizorului ică, cara aestu nu da apandisi a căftarillei, s’facă reclamaţie la Autoritatea Naţională di Reglementare tru Energie (ANRE). Ministurlu adusi căbati a furnizorloru că au unu purtaticu incorect andicra di consumatnkisiră niaprukeată di aeşţa, cari u-arucă borgea la politicieni şi află căbati niclarităţli legislative tru ţi mutreaşti compensarea şi plafonarea a facturilor. ANRE cundille că, după reclamaţiile aprukeati tu kirolu ditu soni, nkisiră controale la dzăt di operatori economiţ, furnizori di energie electrică şi gaze.
Banca Centrală şi inflaţia
Banca Naţională a Româniillei u criscu rata a toclui di politică monetară la 2%, di la 1,75%, tru an şi apufusi să-lu ţănă control susto ti lichidităţli di pi păzarea monetară. Easti a treia andamusi di lucru consecutivă a cumăndusearillei BNR tru cari easti criscut toclu-clleaie, cu scupolu ta s’ţănă sumu control inflaţia, cari creaşte maa ayoñea andicra di cum s’minduea. Specialiştilli a bancăllei estimeadză că tru yinitoarea perioadă va s’crească şi tocurli practicati di bănţă la mpărmuturli dati ti populaţie şi companii, ama şi la depozitili, ţi suntu nica pi unu livelu multu ñicuratu.
Păradz europeni tră redresare
Fonduri di 1,9 miliardi di euro ş-cama intrară, gioi, tru contul a statlui român, aesti reprezentânda prefinanţare ditu împărmutlu dat ali Românie, pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ţi fură agiumti ţintele şi jaloanele ditu trimestrul IV 2021 – dimăndă Ministerlu a Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) di Bucureşti. Uidisitu cu izvurlu aesţă păradz s’adavgă la prota tranşă a prefinanţarillei, pi componenta di grant, păltită di Comisia Europeană tu 2 di andreu 2021, tru valoare di 1,85 miliardi euro. Ase, ditu oara anda easti aprobată şi nkisită implementarea a PNRR, pi 3 di brumaru 2021, ună sumă totală di 3,79 miliardi euro fu dată a Româniillei. Cama di 29 di miliardi di euro va-lli si da, utut cu tut a Bucureştiul di la Bruxelles, tră finanţarea PNRR. Împărmuturile ditu aest program, atrapti tru condiţii multu avantajoase, va s’hibă ufilisiti tră finanţarea a născăntoru proiecte di anvergură tră România: suti di kilometri di autostradă, dzăţ di ñilli mii di locuinţe racordate la reţele di apă şi canal, facilităţi tră digitalizarea ndauă ñilli di IMM-uri ică dzăţ di ñilli di icări riampăduriri — nica spuni MIPE.
România cătă mondialu di handbal
Echipa naţionala masculină di handbal a României s-califică tru faza a doua a preliminariilor Campionatului Mondial ditu 2023, după azvimsi selecţionata Republicii Moldova viţină cu scorul di 33-23, dumănică seara, pe teren propriu, la Cluj-Napoca, tru atelu ditu soni meci ditu Grupa a 3-a ditu prima fază preliminară. Tru meciurli anterioare ditu grupă, România azvimsi Israelul cu 33-30, iar israelienii antricură Republica Moldova cu 42-31. România agiumsi pi primul loc, cu 6 puncte, deapoa yini Israel, 4, Republica Moldova, 2, şi Cipru, 0 puncte. Selecţionata a Ciprului nata participă la turneu, di cauza a unui focar di COVID-19 tru lot, şi kiru tute meciurile la aşa-numita measă veardi, cu 0-10. Protili dauă clasate s-calificară tru faza a daua a preliminariilor. Cvadruplă campioană a lumillei, România lo parti la 14 ediţii a Campionatlui Mondial masculin di handbal, ama aţea ditu soni tăşu tru 2011.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala