Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024
Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari.
Tașcu Lala, 17.12.2024, 23:41
Pânâ tu soni, tu Schengen
Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari. Tu bitisita a meslui marțu, partenerlli ivropeañi furâ di câbuli cu apruchearea a dauloru stati tu Schengen cu sinurli aeriani şi maritimi. Dupâ ți Olanda şi maxus Afstria trapsirâ mânâ di la-ncuntrarea a loru, Consiliul di Giustiţie şi Emburlâchi di Nuntru vulusirâ, gioi, tu unanimitati, aderarea ali Românie ș-ali Vâryârie cu sinurli terestri la spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari di la 1 di yinaru. Ahurhindalui cu aestâ dzuuâ, va s-facâ controali maș la sinurli ali Râmânie cu Sârbia, Ripublica Moldova ş-Ucraina. Cu tuti aesti, proțlli şasi meși di la aderari, va s-facâ nica controali cându ș-cându, unâ misurâ di siguranţâ ta s-veadâ cumu s-duți libira urdinari. Ahtări controali temporari s-au faptâ ș-pi alti sinuri interni ditu Schengen, di cara criscu multu numirlu a migranţâlor contra a nomlui. Autorităţli di Bucureşti s-hârsirâ di apruchearea ali vâsilie tu Schengen, cundillindalui că apofasea va s-ducâ la unâ urdinari cama ayuñisitâ ti țetăţeñi, pâradz loghistiț ma pțâñi ti companii, criştearea a competivitatillei ti produsili şi servițiili româneşțâ pi pâzarea ivropeanâ, oportunităţ di emburlâchi ş-locuri di lucru.
Maratonu electoralu nibitisitu
Tu ahurhita a stâmânâllei ți s-bitisi, româñilli lipsea sâ știbâ numa a ațilui cari va lâ hibâ prezidentu tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Tu 8 di andreu eara pruvidzutu doilu turu a alidzeriloru prezidenţiali, bitisita programatâ a maratonlui electoralu ahurhitu tu meslu cirișaru cu localili ş-ivroparlamentarili. Tu 6 di andreu, ama, Curtea Constituţionalâ anulă scrutinlu ti nai ma analta thesi, dupâ ți bâgă oarâ că proțeslu electoralu fu vițiat/aspartu tu tutu chirolu câtu s-dizvârti, s-feațirâ ma multi lucri contra a nomlui, iu leghislația electoralâ fu câlcatâ. Ațelu ți s-hârsea di aestu proțesu electoralu aspartu di atacurli hibridi ali Arusie, uidisitu cu spusa a servițiiloru di informaţii, vrea s-hibâ ațelu ți avea amintatâ protlu turu, candidatlu independentu Călin Georgescu, unu extremistu proarusu, antiocțidentalu apresu şi miraclli ti liderli fascişțâ româñi ditu chirolu anamisa di dauli polimuri mondiali. Parchetlu îi investigheadzâ, tora, doi ditu soțlli a lui, câceaț ma ninti. Unlu, suspectat că vrea s-adarâ zñii tu Capitalâ, easti mutritu cu angâtanu ti nitiñiseara a reghimlui a armiloru ş-a bârutillei, operaţiuni cu articoli pirotehniți şi instigari/angâsâiari publicâ, iara alantu ti filiseara di simboluri leghionari, dimi di extrema dreaptâ antisemitâ şi criminalâ ditu añilli ’30. Financial Times llia minduita a analişțâlor, ți dzâcu că grupărli paramilitari tu Românie, cu unâ vidzutâ multu „macho”, ți aduți deadunu relighia cu ultranaționalismul, criscu di itia că autoritățli nu ș-adrarâ lucurlu și âlli alâsarâ arâhati.
Pro-ivropeañilli ditu yinitorlu Parlamentu, pâzârâpseri ti unâ chivernisi comunâ
Prezidentul Klaus Iohannis, a curi mandatu va s-lundzeascâ pânâ la năili alidzeri, adună năulu Parlamentu tu dzuua di 20 di andreu. Patru formaţiuñi pro-ivropeani, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei ți s-aspusirâ suveranisti, AUR, SOS România şi POT, va s-hibâ tu yinitorlu leghislativu, ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di andreu. Cu aproapea dauâ treimi ditu mandati, pro-ivropeañilli, la cari s-adavgâ deputaţlli a minorităţlor naţionali, ahurhirâ, stâmâna aesta, pâzârâpseri ti unâ chivernisi di largâ coaliţie. Aduțemu aminti că, nintea a doilui turu a prezidenţialilor, PSD, PNL, USR, UDMR ș-gruplu a minoritățlor naționali avea simnatâ pactul ti unâ coaliție proivropeanâ ș-ivroatlanticâ. Documentul vrea s-dânâseascâ agiundzearea pi thesea cama analta ditu statu al Călin Georgescu. Dupâ anularea a scrutinlui, semnatarlli ațilui documentu şi-aspusirâ diznău borgea și tâxirâ, tora, unu programu guvernamentalu ți va s-angreacâ pi dezvoltari și reformi, acâțândalui tu isapi țetățeanlu. Ei furâ di câuli că easti ananghi di unu planu salami di eficientizari ș-di scâdeari a hărgilor publiți ș-ali birocrație tu administrația publicâ. Tutnâoarâ, s-achicâsirâ s-creascâ ritmolu a investiţiilor ş-a reformiloru ditu Planlu Naţionalu di Redresari şi Rezilienţâ.
Inflaţia, problema di daima
Yinitorlu executivu di Bucureşti va s-aibâ dininti ma multi provocări, pritu cari criștearea a pistillei tu clasa politicâ, reforma a instituţiilor a statlui şi, nu ma nâpoi, problemili icunomiți. Unâ ditu aesti ditu soni easti inflaţia. Eaa easti datâ di scunchiri la servițiili poştali, poami/imiși proaspiti şi margarinâ, rata a inflaţillei criscu diznău andicra di meslu di ma ninti. Iara inflaţia di cathi anu, raportatâ tu sumedru 2024 la brumaru 2023, criscu diznău, doilu mesu arada, agiungândalui la 5,11% di la 4,67 di proțenti tu sumedru. Unâ ditu itiili ti criștearea a inflaţillei easti defițitlu bugetar multu mari, ți Chivernisea s-pidipseaști s-lu finanţeadzâ, exiyisescu analişțâlli. Prognoza faptâ di pțânu chiro di BNR scoati tu padi că inflaţia va sâ scada tâș tu 2026 sum 3,5% tu anu.
Stâmâna sportivâ
Campioana ali Românie la fotbal, FCSB (Bucureşti), bitisi isa cu formaţia ghirmâneascâ Hoffenheim, gioi dicsearâ, tu xeani, tu 6-a etapâ ditu Europa League. Bucureşteñilli suntu pi poziţia a 10-a tu grupa unicâ şi sunt multu aproapea di calificarea tu primuveara ivropeanâ. Au nica te-a giucari douâ meciuri tu yinaru, ditu cari ațelu dit soni easti pi terenlu a loru cu multu cânâscuta ehipâ anglicheascâ Manchester United. Tu handbal, naţionala femininâ ali Românie agiumsi pi loclu 11 la Europeanul iu nicuchirâ furâ Afstria, Ungaria şi Elveţia. Cu tuti aesti, agioclu ali echipâ ți armasi fârâ vedeti di cara s-trapsi unu contingentu ântregu, pritu cari superstarlu Cristina Neagu, fu, prea-aoa ș-prea-aclo, unu agiocu bunu. A că nu s-aștipta, naţionala agiumsi tu faza a grupilor di prota thesi, dupâ azvindzerli cu Cehia şi Sârbia, iara aclo azvinsi, ași cumu nu s-aștipta, Suedia.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Aura Piha
