Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 07.11 – 13.11.2021
Daniela Budu, 15.11.2021, 09:46
Catandisea politică di București
București, PNL, aflat la guvernare, numata va s-u znuească suţata cu USR și s-ndriptă cătă PSD, cu cari nica ari guvernată, tru pirioada 2013 – 2014. Ditu yinitorlu guvernu easti minduită ta s’llia parte și UDMR. Aeșţă avură, marţă, protili negocieri oficiale tră formarea a unei majoritati, iara muabeţli di cama amănatu avură tu amprotusa programlu di guvernari. Suntu multi capitole la cari PNL, PSD și UDMR s-akicăsiră nica ditu ahurhită, ama suntu şi dizacorduri. La negocierli pi temi economiţi, ti exemplu, social-dimocraţlli pripusiră creastirea a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñică, ama şi a alocaţiilor tră cilimeañi, ama liberalii spunu că tră majorarea aluştoru venituri bugetlu lipseaşti s’aibă axia s’li ţănă ma largu. Dupu ţi va s’huibă aufusitu unu programu comun di guvernare, muabeţli va s’acaţă calea ti cumu s’hibă năulu Cabinet. Aduţemu aminti că, după fudzearea-a USR, tru yismăciuni, ditu Guvern, Cabinetul minoritar PNL-UDMR fu dimis pritu moțiune di cenzură dipusă di PSD și votată nica şi di USR. Di atumţea, dupu consultărli cu partidili politiţi, șeflu a statului, Klaus Iohannis, feaţi dauă pripuniri di premier, ditu partea USR și PNL, cari nu amintară ama, votlu di pistipseari tru Parlamentu.
Sistemu medical parastuhinatu și rată di vaccinari scădzută
Unăoară cu scădearea numirlu di cazuri năi di Covid tru România, scădzu şi sinferlu a românilor tră vaccinare, acă raportul a Institutlui Național di Sănătate Publică ditu aestă stămână spuni că aproapea 70 tru sută ditu cazurli di infectari și 90 tru sută ditu decesi eara la persoani nivaccinati. Autoritățli facu timbihi că maca până tu inşita-a anlui va s’armănă pi aestu ritmo tu cathi dzuuă di vaccinare, România va s’aibă 8,5 miliuñi di oamiñi vaccinaţ, dimi giumitati ditu populaţia eligibilă di pisti 12 di añi, ună rată di imunizari ţi nu easti duri. Cu cilăstăsearea tra s’ţănă keptu a aliştei di a patra dalgă a pandemiillei, autorităţli suplimentara bugetlu a Ministerului tră Sănătati, cu pisti 330 di miliuñi di lei (pisti 66 miliuni di euro). Păradzlli suntu ditu fondul di rezervă a Guvernului şi va s’hibă investiţ tru yitrii anti-Covid şi tru programili naţionale di sănătate. Tru kirolu anda sistemlu sanitar ghiuşbilea s’mină di itia a călbălăkillei bababgeană și di numirlu mari di cazuri greali Covid, România s-ampulisi, tru aesta stămână, cu un nău incendiu tru ună unitate sanitară, aesta arada la un spital ditu Ploiești, cari yitripseaşti pacienți Covid. Doi lăndzidz muriră carbonizaţ, iar ună infirmieră avu arderi mări. Nu easti protlu incidentu di aestă turlienti s’faţi tru România. Meslu ţi tricu, tru un incendiu cari s’feaţi la Spitalu di Lăngori Infecțioase Constanța, muriră 7 paciență. Ma ninti, Piatra Neamț, muriră 10 pacienț, iara la Institutlu “Matei Balș” ditu capitala, 4 persoane ş’kirură bana tru incendii plăscănti tru sectii covid.
Ahurhi sculia
Aproapea dauă ditu ateali trei miliuñi di elevi și preșcolari ditu România s’turnară, luni, fizic la școală, după dauă stămâni di vacanţă băgată cu zorea di itia a pandemiillei di COVID 19. S-dişcllisiră şculiile tru cari minim 60% ditu lucrători suntu vaccinaţi contra virusului. Coordonatorlu a campaniei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spuni că elevllii au ananghi di cursuri cu prezenţă fizică, iar adulţăllii lipseaşti s’facă gaereti tra s’lă da sigurlăki la şcoală. Tu arada a lui, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpianu, spune că noile condiții tru cari s-a revenit la școală, acă eara disputate, avură efectu și deadiră silă a cadriloru didactice să s’vaccineadza. Ma multu, tră recuperarea a materiillei cari lipsea s’hibă studiată tru perioada di vacanță impusă, Ministerul Educaţiillei alăxi structura a anului şcolar și scurtă vacanța di iarnă tră elevii di gimnaziu şi di liceu.
Inflație record tru România
Inflaţia tru România creaşti ma largu pisti previziuni şi aduţi nai cama mărli păhadz ditu añilli ditu soni. Raportul anual tra inflație publicat gioi di Banca Națională a României spuni că rata inflației poati s’agiungă la 7,5% mesli ţi yini şi easti pruvidzută să se tempereadză până la 5,9% la inşita a anlui yinitoru. Uidisitu cu BNR și analiștillli politici, creaştirili di păhadz ditu energie şi combustibili adusiră majorări, cari numata va s’dănăsească pănă la giumitatea anului yinitor. Purtătorlu di zboru a BNR, Dan Suciu, declară, tră Radio România, că puseulu inflaţionistu şi crsişterli importante di păhadz s’au faptă.
Dan Suciu: “Marea parte a creastirillei easti năpoi. Creastirile cata s’au faptă. Aesta nu nusimneadză că di aoa şi nclo va s’avemu păhadz cari scadu. Vahi va s’aibă crişteri di păhadz, ama elli va s’hibă ca di mardzina”.
Tru contextu, Banca Națională aufusi, marță, emu majorarea a toclui di politică monetară, emu a ratăllei toclui la cari nica pot si s’mpărmuta bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’aibă sumu control inflația pi mari iruşi.
Discuții româno – americane la Washington
Șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, aflat tru ahurhita-a stămânălleii la Washington tră anvărtuşeari cooperarea cu Statele Unite tru materie di securitate, feaţi timbihi ti vecllili conflicte la Amarea Lae, nica niandreapti. Kiro di daua deckenii ş-cama, România cundille Washington tru ligătură cu importanţa securitatille la Amarea Lae ca parte a securitatillei transatlantiţi – spusi, la Consiliul Atlantic, Bogdan Aurescu. Ma ninti, oficialul ălli căftă a secretarlui di stat Anthony Blinken creaştirea a prezenţăllei americane tru regiune şi tru România. Aţeali dauă văsilii năpoi şi spusiră angajamentul tră anvartusearea a Parteneriatului strategic, di la cooperarea militară şi di securitate la cooperarea politică, tru domeniul economiillei, energiei şi relaţiilor interumane. Ma multu, Bogdan Aurescu năpoi adusi aminti ti interesul României, ca Partener Strategic ali SUA, ta s’nreghistreadză progrese concrete tru aţea ţi mutreaşti includirea a văsiliillei tru Programlu Visa Waiver, pritu cari poati s’hibă eliminati vizili tră cetăţeañilli români cari urdină tru Statele Unite.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
