Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 06.12 – 11.12.2021
Tru România fu prilundzită catandisea di alertă, ama fură relaxate misurli sanitare tru kirolu a Sărbătorilor di iarnă
România Internațional, 13.12.2021, 12:09
Tru România fu prilundzită catandisea di alertă, ama fură relaxate misurli sanitare tru kirolu a Sărbătorilor di iarnă
Tru România, catandisea di alertă trustituită tru contextul epidemiillei di coronavirus fu prilundzită, ditu 9 andreu, cu nică 30 di dzăli, ama, tu hăvaia scădearillei infectărli, guvernul curmă unu şingiru di restricţii. Ase, numata va s’poartă prusupida tru locurli dişcllisi iu nu ari călbălăki, iara accesul tru spaţii ncllise va s’hibă permis şi aţilor nivaccinaţ cari au un testu Covid negativ. Tutunăoară, fu eliminate interdicţia ti persoanili cari vor s’urdituă noaptea după oara 23:00. Di Crăciun şi di Revelion restaurantele va s’hibă dişcllisi la giumitati ditu capacitate, ama maş tră aţelli vaccinaţ, tricuţ pritu lăngoari ică cu testu negativ. Di altă parti, ritmul di vacinari armăni scădzut. Di tu ahurhita-a campaniillei di vaccinari anti-COVID, ditu 27 di andreu 2020, fură vaccinati pisti 7,8 miliuñi di persoane, ditu cari aproapea 7,6 miliuñi cu schema completa.
Năi reguli la intrarea tru România tră s’prevină arăspândearea a nauăllei variantă Omicron a coronaviruslui
Autorităţli di Bucureşti adoptară reguli ma stricti tră aţelli cari intră tru România, ca ună protă misură di prevenire andicra di arăspândearea a nauălleii variantă Omicron a coronaviruslui tru Europa. Ditu 10 andreu, tuti persoanili cari yinu tru România ditu UE lipseaşti s’prezintă un testu PCR negativ nu ma veclliu di 48 di săhăţ. Aţelli cari nu s-imunizatră anti-COVID ică nu tricură pritu lăngoari, ama au un test negativ, va s’intră tru carantină 10 dzăli, iara ma nu prezintă testul, carantina va hibă ma lungă, respectiv 14 di dzăli. Regulile suntu diferite tră persoanili cari yinu ditu spaţiul UE. Aeastea lipseaşti, idyea ca până tora s’prezintă certificatlu veardi cari s’atestă vaccinarea, triţearea pritu lăngoari tru aesti ditu soni 180 di dzăli ică rezultatlu negativ a unlui testu PCR loatu cu nai multu 72 di săhăţ ninti di călătorie. Aesti reguli lă si bagă emu a cetăţenilor români, emu a aţiloru xeñi. Misurli va s’bagă până la data di 8 di yinaru, oara 24:00.
Bugetlu României pi 2022, tru pregâtiri
Bugetlu di stat ali României pi anlu ţi yini va hibă construit fără s’bagă taxi năi, iara iţi alăxeari a regimului fiscal va s’hibă faptă cu pistipseari pi baza a unui dialog cu mediul privat, spusi miminsturlu di finanţi, Adrian Cârciu. Tu arada a lui, ministurlu a Lucărlui, Marius Budăi, spusi că ari simnată şi pitricută ti avizare două ordonanţe di urgenţă, cari lipseaşti s’hibă aprobate, curundu, di Guvernul PNL-PSD-UDMR. Una easti ti criştearea-a alocaţiilor tră cilimeañi, iara a daua criştearea a punctului di pensie şi a pensiillei minime, cari va creassca di la 800 di lei la 1.000 di lei( circa 200 di euro). Coaliţia di guvernare ş-pripusi ca vade tră treaţirea-a bugetlui di stat pi 2022 prit Parlament data di 24 andreu.
NATO şi flancul estic
Secretarlu genearal al NATO, Jens Stoltenberg, feati apel, la Forumul Aspin, di Bucureşti, ca aliaţii s’inveastiască tru ifrastructurile critice şi s’nicureadză dependenţa di resursele ditu state cari suntu potenţiali adversari. Jens Stoltenberg li număsi Rusia şi China ca hiinda proţlli actori globali cari submineadza arada mondială bazată pi reguli şi cari acţionează dauli tru zone cari agiumsiră esenţiale tră securitatea a spaţiului dimocratic. Prezidentulu roman Klaus Iohannis spusi că easti ananghi ti criştearea prezenţei militare NATO pi flancul estic şi echiparea panu di mardzina a Alianţei tră s’apandaseasca la provocărli ali Rusiei. Seful statului roman şi alanţă lideri europtrui cari fac parte ditu aşi-număsitul format “Bucureşti 9” avură consultări cu prezidentulu american, Joe Biden, cari prezentă rezultatele a discuţiillei a lui recente cu prezidentulu rus, Vladimir Putin. Klaus Iohannis lugurseaşti că easti ananghi ti creastirea prezenţei militare a NATO şi a Statelor Unite tru România şi tru zona ali Amarea Lae. Tu arada a lui, liderul di Casa Alba lă taxi a membrilor NATO ditu Europa Centrală capacităţii militare suplimentare şi spusi limbidu angajamentul andicra di Articolul 5 ditu Tratatul Alianţei cari pruveadi că ună atacă contra unui aliat easti lugursită ună atacă contra a tutulor.
Vizita premierului Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, tru România
Prim-ministrul a Ripublicăllei Moldova, Natalia Gavriliţă feati, gioi ună vizita Bucureşti, iu fu aştiptată di prezidentulu român, Klaus Iohannis. Aestu năpoi adusi aminti angajamentul a Bucureştiului ta s’da tutu agiutorlu ti Rep.Moldova tru procesele di transformare, modernizare şi di implementare a reformelor tru domenii cum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie veardi, justiţie, educaţie, tru spiritlu a Parteneriatului Strategic tră tintegrarea europiană. Ma ninti, premierul di Chiştruau avu ună andamasi cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă, cari dimăndă că părţile voru să simneadză cat ma curundu un nou acord mutrinda darea di asistenţă financiară nearambursabilă ti hăirea ali Republicii Moldova, dupa ţi veclliulu acord expiră anlu aestu. Sefa guvernului di Chişinău lugurseaşti că ună intgrare economică, comercială şi tru domeniul infrastructurii a României şi Rep. Moldova easti garanţia a unei integrari accelearată a aliştei ditu soni tru UE.
Nai ma titrată scrimeră ditu România, Ana-Maria Popiscu, dimăndă că s’tradzi ditu activitate
Scrimeara română Ana-Maria Popiscu, vicecampioană olimpică la Tokyo, dimăndă că s’tradzi ditu activitate, după ună carieră di 20 ani. Tru ilikia di 37 di ani, Ana-Maria Popiscu fu aleaptă tu bitisita a meslui brumaru di Federaţia Internaţională di Scrimă ti nai ma bună spadasină a lumillei tră a ţinţea oară, stabilinda, ase, un record. Ea amintă aestu titlu tru sezoanele 2007-2008, 2008-2009, 2012-2013, 2019-2020 şi 2020-2021. Ana-Maria Popescu ari tru palmares trei medalii olimpiţi (una di malămă şi dauă di asimi), șapte mondiale (2-2-3) şi 13 europeni (7-4-2), deadunu cu multi Cupi Mondiale amintati, ea hiinda nai ma titrată scrimeră ditu România.
Autoru: Andreea Bojoi
Armânipsearea: Taşcu Lala
