Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 05.06 – 11.06.2022
Simnarea a protiloru contracti finanţati pritu PNRR
Bogdan Matei, 13.06.2022, 18:48
Tru stămâna cari s’bitiseaşti fură simnati protili contracte finanţate pritu Planul Naţional di Redresari şi Rezilienţă, anamisa di autorităţi locale şi Ministerlu a Dizvoltarillei. Eale mutrescu reabilitarea şi modirnizarea a născăntoru şcolliuri şi primării şi creastirea eficienţăllei termiţi a născăntoru sedii administrative. Tuti comunităţile locale, indiferent di regiune ică di apartenenţa politică a primarlui, au şanse isa di finanţari pritu PNRR, diadi asiguripseri premierul libearal Nicolae Ciucă. El spuni că procesul di dipuneare a proiectilor şi di eligibilitate fu transparentu, hiinda ufilisită ună platformă digitală. Cu finanţari di Bruxelles easti şi ună bună parte ditu autostrada Moldovăllei, cari leagă sudlu di nordul-estul Româniillei și ari tut cu tut aproapea 440 km, pană la sinurlu cu Ucraina. Tronsonul di Ploiești până Pașcani, circa 320 di km, easti finanțat pritu PNRR. Fură simnati, tut stămăna aesta, contractul ti prima secţiune, Ploieşti-Buzău, cum şi aţelu ti execuţia a sectorului di mesi ali autostradă, Mizil-Pietroasele. Ali Românie va-lli si da, până tu bitisita a anlui, 10 miliardi di euro ditu Planlu Naţional di Redresari şi Rezilienţă. Granturli ţi li da Uniunea tră aestu plan, la alăxeari cu reforme obligatorii, licşureadză treaţirea a unăllei perioadă ndilicată, cu crize ună dupu alantă.
România, la Consiliul Ministerial al OCDI
Şeflu a diplomaţiillei di Bucureşti, Bogdan Aurescu, u reprezentă ti prima oară România tru harea di văsilie candidată la adirari la reuniunea anuală a Consiliului Ministerial a Organizaţiillei tră Coopearari şi Dizvoltari Economică, după ţi tru yinaru eara aprukeată candidature a llei. El lo cartea di imnaticu cu reformele pi cari văsilia lipseaşti s’li facă tra s’intră tru clublu selectu di 38 di state cu economii dizvoltate a lumilleii. România va s’ahurhească procesul efectiv di adirari pritu elaborarea a unlui document cari ari numa memorandumul iniţial şi cari va s’misură, practic, progresul pi cari văsilia va-lu facă tru simfunizarea cu instrumentele şi normele OCDI. Modirnizarea şi digitalizarea administraţiillei, vărtuşamea şi transparenţa a finanţilor publiţi, managementul profesionist şi axizitu tru companiile di stat va s’hibă urminiili tru aestu proces. Adirarea la OCDI reprezintă intrarea tru un club extrem di selectu a aţiloru nai ma importanti economii ditu lume, a economiilor cari produc nai ma mari volum di comerţ şi tru idyiul kiro, produc investiţii, easti, neise, ună paşaportă cătă creaştire economică, diclară, la Radio România, Bogdan Aurescu.
Dialog parlamentar România – Rep. Moldova
Dialoglu parlamentar anamisa di ateali două state unite pritu limbă şi istorie alină la alt nivel. Chişinăul va s’hibă nicikirlu, tru yinitorlu aprukeatu, ti ună andamasi comună a parlamentelor a Ripublicăllei Moldova şi România, dimăndă prezidintulu a legislativlui ditu văsilia viţină, Igor Grosu, după muabeţli cu prezidintul a Camerăllei a Diputaţlor a Parlamentului Româniillei, Marcel Ciolacu. Aflat, stămâna aesta, tru vizită Chişinău, Ciolacu diclară că loclu a Republicii Moldova easti tru Uniunea Europiană, iara România ari borgea s-u agiută tru aestă nkisită. El sumlinie, pi di altă parte, că autorităţli di Chişinău şi Bucureşti lipseaşti s’lucreadză diadunu ti s-li securizeadză sinurli. Muabeţli cu prezidinta ali Rep. Moldova, Maia Sandu, avură tru prota thesi catandisea greauă regională faptă di itia a creată ca urmari a polimlui ditu Ucraina, cum şi pi agenda bilaterală. Şefa a statlui haristusi ti agiutorlu datu di România, nica şi tră agiutorlu nirambursabil di 100.000.000 di euro, la cari s’akicăsiră tu andamusea di lucru comună a atiloru doua guverne. După andamasea cu premierul Natalia Gavriliţă, Marcel Ciolacu dimăndă că România ndrupaşti susto extindirea asistenţăllei financiari a Uniunillei Europeane tră Ripublica Moldova.
Controverse pi tema a yinitoariloru nomuri a siguranţallei naţionale
Tru presă alănciră, stămâna aesta, articole multu critiţi ti proiectele a nomurloru ti siguranţa naţională. Ziariştii spunu că eali crescu semnificativ şi periculos tră ună societate dimocratică puterile a serviciilor di informaţii, hiinda opera aluştoru servicii. Proiectele lipsea s’hibă adoptate di Guvern şi pitricuti a Parlamentului ti aprobari, ama aestu lucru nu s-feaţi. Tru ună protă reacţie, prezidintulu Klaus Iohannis diadi asiguripseri că proiectili va s’hibă corectate. “Vărnu nu va ună xanaamintari a veacllillei Securitati”(n.red – Poliţia politică ditu comunism) – spusi şeful a statului. El exighisi că actualu cadru legislativ tru domeniu fu minduitu tru ahuhrita a añiloru 90 şi lipseaşti simfunizatu la provocările actuale, ama varianta nouă easti maş un prim proiect Ti va s’hibă cabaia anţirnutu şi cu alăxeri până s’bagă tru lucru tru Guvern, tru CSAT şi tru Parlament. Prezidintulu s’cărti di itia că primul draft a pachetlui di nomuri, ţi nu eara tră spuneari a publiclui, alănci tru presă şi lugurseaşti aesta ună alarhusi. Critiţlli proiectelor ălu cutugursitră că easti găilipsitu di cama multu di curarea a informaţiilor di nomurli a siguranţăllei tru presă andicra di conţănutlu a loru di piriclliu. Lidirul USR (opoziţia dimocratică), Cătălin Drulă, cutugursi sertu prima turlie a pachetlui di nomuri şi căftă s’hibă asumat public di atelli cari lu pripusiră, iar respectivllii s’dimisioneadză.
Fotbalul românesc, tru dirivă
Pi 8 cirisaru 1922, naţionala di fotbal a Româniillei agiuca, Belgrad, contra ali Iugoslavie, protlu a llei meci ditu istorie şi aminta cu 2-1. Fotbaliştilli di adză ali naţională nu fură irbapi s’tiñisească ţentenarlu. După 100 di ani, “tricolorllii” kirură, tru un interval di ndauă dzăli, partidili agiucati, kipita a ciudiillei, contra a reprezentativilor a dauă state rezultate ditu ampărţarea ali Iugoslavie. Fu 0-2 cu Muntenegru şi 0-1 cu Bosnia – Herţegovina, primele rezultate ufiţiali ali naţionalei cu năulu selecţioner, Edi Iordănescu. Easti, uidisitu cu ţi spuni presa di Bucureşti, nai ma slab dibut a unlui antrenor la cumandusearea ali naţională, iara redresarea a fotbalului autohton, după ani di eşecuri, easti maş ună iluzie.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
