Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 04.07.2021 – 10.07.2021

Nica unu mesu tu catandisea di alertă

Bogdan Matei, 10.07.2021, 21:00

Nica unu mesu tu catandisea di alertă

Apufusită tru mai 2020, după doi meşi di catandisi di ananghi, di itia a epidemiillei di COVID-19, catandisea di alertă di pi teritoriul ali Românie fu prilundzită cu 30 di dzăli ahurhinda di luni, 12 di alunaru. Apofasea adoptată di guvernu ari, uidisitu cu şeflu a Departamentului tră Situaţii di Ananghi, Raed Arafat, unu şingiru di alăxeri. Anamisa di aestea — căbilea ta s’llia parti 1.000 di oamiñi la evenimentili tru aeru libiru şi ñicşurarea di la patru la dauă meatri a spaţiului cari lipseaşti s’hibă asiguripsitu tră participanţălli la numţă ică pătigiuñi. Tutunăoară, ţertificatlu di vindicari tră COVID easti valabilu 180 di dzăli, andicra di 90 di dzăli cât eara până tora, şi easti eliminată obligativitatea a vacţinarillei tră aţelli cari suntu deadunu şi negu cu cilimeañilli tu locurli di agiucari.

Economia pi plusu

Economia ali Românie va s’crească cu 7,4% tru 2021 şi cu 4,9% tru 2022, după ţi tru mai s’lugursea unu avansu di 5,1% anlu aestu şi di 4,9% anlu yinitoru — să spuni tru prognoza interimară di veară, publicată, ñiercuri, di Comisia Europeană. Produslu Internu Brutu ali Românie criscu tru unu ritmo trimestrialu cu 2,8%, andrupătu prota ş’prota di consumlu privatu şi di investiţii. Alliumtrea, exporturli neti fură cabaia negativi, yilipsinda căftarea externă slabă şi dănăserli ditu şingirlu di aprovizionari – spuni Executivllu comunitaru. Consumlu privatu easti aştiptatu pi creaştiri, unăoară cu scutearea a restricţiiloru, maxus tru sectoarili zñiipsiti cabaia multu di pandemie, cum artili a spectacolului, divertismentulu, restaurantili şi hotelurli. Creaştirea a tiñiiloru di cathi mesu tru proţlli meşi a anlui, anticipeadză Comisia, va s’da silă, tu arada’lli, a dinamicăllei economică.

Guvernulu pi minusu

Agiumtu la puteari anlu ţi tricu, tru andreu, Executivlu di coaliție PNL-USR/PLUS-UDMR armasi fără nica un ministru, după ţi premierlu liberalu Florin Cîțu ălu scoasi di pi ipotisi, gioi, pe șeflu di la Finanțe, Alexandru Nazare, liberal și el. Tut gioi, Cîţu u prilo căpia interimară a Finanţelor, iu fu titularu ma ninti tru fostul guvernu monocolor PNL. După ună analiză semestrială, stipsi premierul, aflară la Finanțe multi proiecti amănati mutrinda aduţearea fondurli europeane și eliminarea-a evaziunillei fiscale. Nazare nu apruke stepsurli și asocie remanierea cu niaprukearea-a lui tra s’lu ndrupască Cîțu tru campania tră căpia PNL. Actualu lideru liberalu, Ludovic Orban, spuni că premierlu nu avu acordulu a lui şi a partidlui să-lu scoată di pi ipotisi Nazare şi că mandatlu aluştui fu hăirlăticu. Orban și Cîțu va s’antreacă, la congreslu ditu yismăciuni, ti ipotisea di prezidentu PNL. Tutu ma multu ţi s’veadi, polimlu anamisa di elli easti maş un epifenomenu tru ună coaliție guvernamentală măţinată di lucre apreasi, majori și tutu ma disfuncțională. Liderlli a aiştei nu putură să s’akicăsească ti convocarea-a unei sesiuni extraordinară a Parlamentului, tră s’apufusească ncllidearea-a Secţiillei tră Investigarea a Infracţiunilor ditu Justiţie, inventată di aţea di ma ninti puteari di stânga, spunu analiștilli, cu scupolu ta să-lli aspară magistrațlli.

România prăxită la ţinţi añi

Prezidentulu Klaus Iohannis dimăndă că Guvernul va ş-llia borgea, sămâna yinitoare, pritu memorandum, ţintili şi obiectivili a proiectului România Prăxită, lansat tru 2016 tru dizbatere publică și armasu, până adză, fără andridzeri tru sistemul di nviățămintu. El spune, că dupu discuţiili ditu aesti dzăli, coaliţia di guvernare şi spusi andrupămintulu tră proiect şi ari tu naeti s’apufusească un planu limbidu di acţiune, cu responsabili şi vadeadz tră implementare. Reformili va s’hibă ndrupăti financiaru pritu Planlu Naţionalu di Redresare și Reziliență, ditu bugetlu di statu şi cu alţă păradz europeni. Proiectul România Prăxită s’hărseasti di unu agiutoru financiaru istoric di aproapea 4 miliardi di euro, spusi caplu a statului.Țintili suntu discentralizarea educaţiillei, profesori ma buñi, standardi năi di infrastructură şi dotări, materii şi evaluări ţentrati pi thimilliusearea di competenţi şi creaştirea accesului la educaţie.

Inițiativa a aţiloru Trei Amări

Șeflu a statlui român, Klaus Iohannis lo parti, aestă stămână, la şasilu summit a Iniţiativăllei a aţiloru Trei Amări, cari adună 12 state membre ale UE ti suntu anamisa di Amarea Baltică, Amarea Adriatică şi Amarea Lae. Pe agenda ali andamusi di Sofia, ţi avu scupolu s’ndreagă lucărli ti dizvoltarea aluştui spaţiu, eara evaluarea a progreselor nregistrate, cu accentu pe lista di proiecti strateghiţi prioritare di interconectare, apufusiti la summitul di Bucureşti şi completată ma amanatu, cum şi funcţionarea a fondului di investiţii a Iniţiativei aţiloru Trei Amări, tru cari România şi Polonia suntu state thimilliusitoari. Șeflu a statlui român cundille ti băgarea tu lucru a proiectiloru strateghiţi prioritare di interconectare, cu accent pe Rail2Sea şi Via Carpathia, di sinferu criscut tră România. Ditu videala a Bucureştiului aesti proiecti suntu esenţiale tră aţea ca Iniţiativa s’aducă cadealihea dizvoltari economică pi lungu kiro, ama şi s’facă economia a statelor partiţipanti ma rezistentă strateghicu, inclusivu tru contextul a eforturloru di redresari economică post-pandemie.

Euro și Olimpiada

Anglia-Italia easti finala a Campionatlui European di fotbal, cari s’dizvărteaşti dumănică, Londra. Bucureştiul fu nicukira la patru partidi di la turneulu final, trei tru grupi şi una tru optimile di finală. După un imnaticu mediocru tru preliminarii, naţionala ali României nu putu s’llia parti la Euro. Alliumtrea, selecţionata Under-23 easti calificată la Jocurile Olimpiţi di Tokyo. România fu repartizată tru Grupa B şi va s’andămusească Honduraslu, pi 22 di alunaru, Coreea di Sud, pi 25, şi Noua Zeelandă, pi 28. Fotbaliştilli români s-calificară la Olimpiadă după ţi agiumsiră până tru semifinalili a Campionatlui European Under-21 ditu 2019, ditu Italia şi San Marino. România numata ari loată parti la unu turneu olimpic di fotbal ditu anlu 1964.

Autoru: Bogdan Matei

Armânipsearea: Taşcu Lala