Ma mărli evenimenti a stămănăllei ți tricu 03.10- 09.10.2021

Catandisea epidimiologică ditu România

Corina Cristea, 11.10.2021, 10:09

Catandisea epidimiologică ditu România

Tru România, catandisea epidimiologică agiumi la noi dimensiuni tru aestă stămână, stabilinda recorduri negative di 15 di ňilli ș’cama la numirlu di noi infectări, ama și di ma multu di 300 di morță asociaț coronavirusului, nregistrate tru 24 di săhăț. Rata di pozitivare a testilor tricu cu ndaua unităț di 20%, iara incidenţa medie la nivel naţional năstricu şasi la ňille tru majoritatea a giudețiloru. Tru ma multi localități, inclusiv tru București, valorli suntu cu multu ma mări, di 10 la nille ică ș’ma mări. Spitalele suntu stuhinati di numirlu mari di lăndzidz di COVID, iara secţiile di Terapie Intensivă suntu mpline. Tra s’poată s’asiguripsească yitripsearea-a ațiloru lăndzidz, autorităţile aprobară ancupărarea a 500 di concentratoare di oxigen di mare capacitate și apufusiră s’activeadză Mecanismul di protecţie civilă ali UE, cu scupolu ti ancupărarea a unăllei yitrie ufilisită tră yitripsearea a cazurlor di COVID-19, apofasea hiinda loată di itia că ti două-trei stămâni pot s’alăncească probleme cu stocurile ditu spitalili româneşti. Tu hăvaia-a catandisillei epidimiologice, catastisea di alertă fu prilundzită cu 30 di dzăli, ahurhinda cu data di 10 di sumedrue. Tutunăoară, s-apufusi ca tru localităţile cu incidenţa ma mare di şase cazuri di COVID la ňillea di bănători prusupida di protecţie sanitară va s’poartă orlea zorlea tru spaţiile ncllisi, tru mijloacele di transport ncomun, la loclu di lucru, tru spaţiile comerciale, ama şi tru spaţiile publiți dișcllise, cu născănti excepții. Numirlu mari di lăndzidzări dusi la criștearea a numirlui di vaccinaț. Aproapea 30 di ňilli di persoane s’adavgă cathi dzuuă la atelli cu schema completă di imunizari, iara numirlu total agiumsi la aproapea 5,5 miliuňi di oamiňi.

Guvernul Florin Cîțu cădzu moțiunea di cenzură

Guvernul cumăndusitu di liderlu liberal Florin Cîţu cădzu testul a moțiunillei di cenzură dipusă contra a lui di opoziţia social-dimocrată. Demersul tra surpareai al Florin Cîțu, ti cari PSD spuni că easti cu scupolu ta să scoată România ditu criza politică, economică și socială, s-băgă tru practico cu agiutorlu a fostului numiru 2 la guvernare, USR PLUS — agiumtu ași după atelu ditu soni congres di fuziune USR cari-lu lugurseaști pi Florin Cîţu responsabil ti aspărdzearea ali coaliţie. Ama și a partidului ultranaționalist AUR. Prezidentulu Klaus Iohannis apufusi ti luni consultări cu partidile parlamentare, ama nu ari nădii că va s’află ună cearei ntrăoară. Toradioară, liderlli a principalelor partidi ş’li țănu poziţiile divergente tru atea ți mutreaști deblocarea a crizăllei politică. Tra social-dimocraţ, alidzerli anticipati suntu goala cearei şi exclud varianta ti andruparea a unui guvernu minoritar PNL-UDMR tru parlamentu. Până la alidzerli anticipate, un guvernu di specialişti, pripune liderlu a PSD, Marcel Ciolacu. USR caftă orlea zorlea znuearea ali coaliţiecu PNL, ama cu unu altu premieru, şi, spune prezidentulu USR, Dacian Cioloş, poate s’aproaki ca Florin Cîţu s’facă parte ditu un yinitor guvern, cara libearalii voru aestu lucru. Di alantă parte, PNL nu nu tradzi mănă di la varianta Florin Cîţu premier – spune deputatlu Dan Vîlceanu, ministrul demis a finanţilor, tru opinia a curi coaliţia nu poati s’hibă znuită cara USR bagă condiţii. Tru opinia AUR, tru actuala conjunctură politică ari maș dauă variante: guvern di specialişti ică alidzeri anticipate, iara UDMR va si s’facă znuearea ali coaliţiei cu PNL şi USR şi nu mindueaști toradioară tru varianta anticipatelor.

Căftarea di soluții ti criștearea accelearată a păhălui la energie

Liderll a statilor membre ale UE, andămusiț tru Slovenia, nu agiumsiră la un acord mutrinda apandisea la creaştirea accelearată a păhălui la energie. După andamusi, prezidentulu român Klaus Iohannis cundille: ʺAvumu ună primă discuţie ti păhadzlli la energie, maxusu păhadzlli di electricitate, şi n’akicăsimu s’urgentăm tuti demersurli. Comisia ș’lo borgea, şi nă aştiptăm să s’ţănă di aestă chestiune, s’yină tru maximum ună stămână cu ună abordari, cu născănti cearei, di itia că nu putemu s’trițemu iarna cu păhadz tru creaştere.ʺ Europarlamentarlli, cari zburără și elli ti creașterea a păhălui la energie, stipsiră că misurli di eliminare a combustibililor fosili nu acătară tu isapi că nu ari duri surse regenearabile, că energia nucleară fu marginalizată şi că Europa easti şantajată energetic di Rusia. Tru România, creaștirea explozivă a păhadzloru la curent și gaze vini tu idyiulu kiro cu liberalizarea completă, di la 1 di alunaru, a păzarillei energiillei. Luni, guvernul aprobă compensarea-a facturilor la energie şi gaze tra consumatorlli casniț pisti păhălu di 68 di bani pe kilowatt, ama creaştirea niacumtinată a păhadzloru pi păzarea europeană caftă ună nauă intervenţie – spune ministrul ali Energie, Virgil Popescu. Invocată di premierlu interimar Florin Cîțu, plafonarea a păhadzloru la energie şi gaze naturale, yini tutu ma multu tu muabeti. Ună ahtari apofasi nu poati s’hibă loată, ama, că maș di un guvern cu puteri mplini. Ditu opoziție, PSD aduți aminti că dipusi un proiect di nomu tru aestă noimă, la Senat, aoa și dauă stămăňi.

Previziuni economiți

BNR mutreaști găilipsită evoluţia păhadzloru ditu energie şi cundille că prognoza a llei mutrinda inflaţia tra bitisita aluștui anu, di 5,6%, va s’hibă năstricută, tru contextul scunkerloru ditu aestu sector. Di altă parte, eonomia a Româniillei va crească cu 7,3% estan, uidisitu cu atea ditu soni prognoză a Băncăllei Mondiale tra regiunea Europa şi Asia Centrală. Prințipala dificultate pi termen șcurtu easti ţănerea sumu control a crizăllei, limitarea a consecinţelor a llei economiți soțiale şi tru domeniul a sănătatillei. Apandisea a Guvernului, deadunu cu agiutorlu a Uniunillei Europene, cum şi evoluţia a campaniillei di vaccinare va s’hibă crititi tra asigurarea a redresarillei. Alti provocări yinu ditu ratele scădzuti di absorbţie a fondurlor europene, atea ți bagă ntribări mutrinda axizearea a văsiliillei ta s’profită di itia a noilor fonduri di redresare — nica șă spuni tru raport. Banca Mondială nica fați isapi că economia a Româniillei va crească cu 4,8% anlu yinitoru şi cu 3,9% tru 2023.

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Tașcu Lala