Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 03-09.2022
Independința energetică a Romaniei
Mihai Pelin, 09.07.2022, 12:34
Independința energetică a Romaniei
Un interconector agiumtu operaţional anamisa di magistralele di gaze ditu Grecia şi Bulgaria da ali Românie şansa tra s’poată s’ufilisească alti resurse di gaze naturale, tru un contextu internaţional tru cari easti tut ma di căbili ca Moscova s’dănăsească acutotalui furnizarea alustui combustibil tru UE. S’ñîcureadză, aşi, găilipserli că putem s’armănemu fără gazi gaze la iarnă şi, ma multu, dişcllidi calea ca România s’poată s’agiută şi alte state ditu reghiune tra ş-ñîcureadză dipendinţa di gazlu arusesc, spusi premierlu roman Nicolae Ciucă, gipi, la Atena, iu eara dus ti ună vizită di lucru. Tut gioi, Nicolae Ciucă s-andămusi, Bucureşti, cu John Hopkins, prezidintulu şi CEO al NuScale, companie americană cari va s’dizvolta tru România tehnologia a reactoarelor modulare ñiţ ti producerea energiei nucleare. Tru cadrul a discuţiilor fu sumliniată simasia a iniţiativăllei Parteneriat Global tră Infrastructură, lansată tru cadrul a Summit-ului G7, şi ahărdzearea a grantului tru valoare di 14 milioane di dolari tră ună nauă etapă a programului di dizvoltare a reactoarilor modulare ñiţ tru România. Premierul cundille că România va s’llia parti, pritu Societatea Naţională Nuclearelectrica, cu 9 milioane di dolari tră co-finanţarea aliştei nauă hopă a programlui.Energia nucleară easti ună cearei viabilă tră agiundzearea a scupadzloru di indipendinţă energetică şi dicarbonizare, lugursi premierul roman.
Forum Parlamentar di Securitate și Informații, la București
Legislativlu di Bucureşti va s’acaţă lucărlu iruşi ti procesul di ratificari a protocoalelor di adirare la NATO tră Finlanda şi Suedia, dimăndă prezidintulu a Camerăllei a Diputaţlor, Marcel Ciolacu, cari cundille că va s’hibă grită ună sesiune extraordinară a Parlamentului. El lo parti la a 22-a ediţie a Forumlui interparlamentar pi teme di securitate, di la Bucureşti, evenimentu la cari avu ună intervenţie vidio şi ministrul di externe ali Ucraină, Dmitro Kuleba. Oficialu ucrainean spusi că agresiunea a Rusiillei contra a văsiliillei a ta easti un fenomen cari yine ca ună provocari la adresa securitatillei internaţionale şi feaţi un nău apel ca văsilia a lui s’aproaki armament greu tră stabilizari linia a frontului. România armâne unu di nai ma cilăstisitori cu andrupari imnaticly european ali Ucraină, spusi, di altă parte premierul Nicolae Ciucă tru un mesaj vidio pitricut a participanţilor la eveniment. Anamisa di temele zburăti s’arădăpsiră polimlu ditu Ucraina, yinitorul a diplomațiillei, provocărli ditu domeniul ali apărari, securitatillei și informațiilor, securitatea cibernetică, 5G, traficlu di persoane, terorismul ică securitatea energetică.
Riașidiri fiscale
Banca Naţională a Româniillei apufusi creaştirea cu un punct procentual, până la 4,75%, a toclui di politică monetară cu scupolu tra s’ţănă controlu susto ti lichidităţ pi piaţa monetară şi tra s’tănă nivelurli actuale a ratilor la rezervili minime obligatorii tră pasivili tru lei şi tru valută a instituţiilor di mpărmut. Guvernatorlu Mugur Isărescu exighisi că inflaţia ma largu va s’crească până tru giumitatea a aluştui trimestru, tru un ritmo cama ayălisitu. Di altă parte, Ministerul Finanţelor băgă tru dibatiri publică proiectul di alăxeari a Codului Fiscal cari lipseaşti s’hibă adoptat di executiv stămâna yinitoare. Documentul pruveadi creaştirea a impozitelor tră amintaticlu cu agiocurli ti tihi, criştearea a accizelor la tătumi şi biuturi alcoolice, ñicurarea a plafonului până la cari s’bagă facilităţi fiscale tru construcţii, agricultură şi tru industria alimentară, trădzearea mănă di la impozitul specific tru domeniul Horeca şi revenirea la impozitarea pe ţifra di emburlăki. Aesti misuri va s’bagă tru lucru di la 1 di august, ama ari pruvidiri cari va s’bagă tru lucru ditu ahuhrita a anlui ţi yini, ntră cari creastirea impozitului pe dividinte, alăxearea a criteriilor tră ncadrarea tru categoria microtrutreprindirilor, criştearea a cotăllei di TVA tră catering, tră livrarea di alimente şi biuturi şi tră serviciile di restaurant şi cazare hotelieră, cum şi alăxearea mutrinda făţearea isapi impozitlu pi clădiri.
Premiile UNITER
Tru cadrul atiljle di a 30-a ediţii a Galei Uniunii Teatrale ditu România (UNITER), fură tiñisiti tu aestă săptămână, nai ma buni creații a teatrului românesc ditu 2021. Nai ma bun spectacol fu aleptu “Plugarul şi Moartea” di Johannes von Tepl, dramatizarea și regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” ditu Iaşi. La categoria “nai ma bună regie” fu tiñisitu Horia Suru, tră integrala “Trilogia Minelor” di Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români ditu București, iar nai ma bună scenografie fu atea al Cosmin Florea, tră spectacolul “Trei piese triste”, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” ditu Iaşi. Nai ma bun spectacol di teatru radiofonic fu aleptu “Un secol di teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise”, scenariul Mariana Onceanu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății Române di Radiodifuziune. Premiul di Excelență fu durusitu In memoriam al Ion Caramitru, fost director al TNB și fondator al UNITER.
Xeri tru Romania
Ună mari parti ditu teritoriul a Româniillei easti zñiipsită di ună vărtoasă xeri, ţi fati mări zñii tru agricultură, kiro tru cari tru n4scănti regiuni cad ploi, furtuni şi grindină. La nivel naţional, pisti 70% ditu suprafaţa a v4siliillei easti zñiipsită di xeri tru diferite catandisi. Dzăţ di arâuri sicară. Autorităţile monitorizeadză tru permanenţă rezervele strateghiţi di apă și fac apel la consum raţional ti apa potabilă. Xearea adusi scădiri semnificative a dibitilor pe Dunări, cari suntu la giumitati andicra di media multianuală a aliştei perioadă. Aest lucru zniipseaşti em producţia di energie di la hidrocentralele Porţăle di Her 1 şi 2, emu navigaţia. Uidisitu cu meterologillli, fenomenele extreme va s’aibă ma largu tru kirolu aluştui mesu. Ditu 15 alunaru s’aşteaptă ună nauă dalgă di căldură cari va u crească xearea.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
