Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202
Congresu PPE, București/ Andrupâmintu ti apruchearea a acutotalui a Românillei tu Schengen/ Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis/ Apofasi tu Camera a Deputațlor/ Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne.
Tașcu Lala, 25.05.2024, 11:46
Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București
Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.
Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.
Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen
Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.
Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.
Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis
Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.
Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.
Apofasi tu Camera a Deputațlor
Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.
Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne
Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.
Autoru: Corina Cristea
Apriduțearea: Aurica Piha