Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.04 – 08.04.2023
Cancelarul ghirman Olaf Scholtz, la București.
Mihai Pelin, 08.04.2023, 18:02
Cancelarul ghirman Olaf Scholtz, la București.
Cancelarul ghirman, Olaf Scholz, năpoi spusi, luni, la Bucuresti, ti andruparea ţi va u da ti adirarea ali Românie la Spaţiul Schengen tru aestu an. Tru cadrul ali andamasi cu prezidintulu Klaus Iohannis, Scholz spusi că Bucureștiul feaţi mări gaereţ tu aestă noimă. Tu arada a lui, prezidintulu Iohannis spusi că România ş-tiñiseaşti rolu di garant a securitatillei la sinurlu externu, iara adirarea la Schengen va lu-anvărtuşeadză aestu spaţiu. El cundille că easti ananghi ti ună prezenţă criscută a NATO tru Amarea Lae şi haristusi ali Ghirmaniei tră agiutorlu ţi lu-diadi ti anvărtuşearea Flancului Estic, tră misiunea di poliţie aeriană tru spaţiul aerian a văsiliillei tru 2022, cum şi tră prezenţa tru structurli NATO ditu România. Tru prim-planlu a muabeţloru eara şi catandisea di securitate di itia a polimlui nkisitu dii Rusia contra ali Ucraină. Tut luni, Scholz şi Iohannis avură muabeţ, tru format trilateral, cu prezidinta a Republicăllei Moldova, Maia Sandu. Prezidintulu român tăxi că agiutorlu ti Republica Moldova va lu-ducă ma largu, cu ahât ma mult cu cât aestă văsilie easti agudită cu presiuni hibridi sistematice, inclusiv cu niscănti tentative di subminare ali arada constituţionale. Republica Moldova easti nai ma crehtulu viţinu ali Ucraină, spusi Maia Sandu, iara văsili a llei ari ananghi ti agiutoru pi partea economică, ama şi tră canvărtuşearea a capacităţloru instituţiilor ţi au borgea ti securitatea cetăţenilor şi a sistemului di apărare.La București, cancelarul ghirman feaţi muabeti şi cu premierul Nicolae Ciucă ti parteneriatele şi alăxerli di experienţă, maxus tru domeniul industrial. Olaf Scholtz spusi că alăxerli comerciale ditu aţeali dauă văsilii agiumsiră pi un nău recordu. Dinamica mediului di afaceri genereadză atractivitatea aliştei tră noi investiţii, maxus tru sectoare catacum aţelu energetic, alimentar şi digital, cari au un potenţial semnificativ tru România, cundille Nicolae Ciucă.
Doi comisari europeni tru România
Premierlu Nicolae Ciucă s-andămusi, Bucuresti, cu Elisa Ferreira, comisar european tră coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european tră locuri di lucru şi ndrepturi sociale, contextu tru cari fu părăstisitu impactul pozitiv a fondurilor europene tră dizvoltarea României şi recuperarea dicalajelor ditu regiuni. Nicolae Ciucă haristusi a oficialilor europeni tră agiutorlu dat tru configurarea programelor aferente Politicii di Coeziune. Tutunăoară, el diadi asigurări că Executivul di la Bucureşti, diadunu cu Comisia Europeană, ma largu va u ducă ninnti cooperarea tră s’asiguripsească căţe athi euro ahărdzitu a văsiliillei easti ufilisitu tru interes public. Tu arada a lui, Elisa Ferreira aprecien creaştirea economică nregistrată di România, iara Nicolas Schmit cundille că fondurile europene pot s’agiută ti ună dizvoltare economică şi socială echitabilă a văsiliillei. Anamisa di temili zburăti eara şi agiutorlu datu di UE pe fondul crizăllei energhetiţi şi agresiunillei militare ruse ditu Ucraina.
Năi proiecti di nomuri la Camera a Diputațlor
Camera a Diputaţlor di Bucureşti adoptă proiectele di nom cari reglementeadză codurile penal şi di procedură penală tru forma redactată di Ministerul Justiţiei, fără niţiunu amendament. Vinite di la Senat cu căvgă, iu partidile coaliţiei PSD – PNL – UDMR votară un prag di 250.000 di lei (50.000 di euro) până la cari abuzlu şi neglijenţa tru lucru nu era lugursiti infracţiuni, proiectele fură amendate sertu di diputaţi, cari eliminară iţi prag valoric. Absenţa a iţi prag valoric poati, ama s’aducă probleme di neconstituţionalitate. Curtea aufusi, ma ninti, că un prag valoric tră incriminarea faptălleei easti ananghi, ahătu kiro cătu s’faţi isapi ti ună zñie adusă di fapta respectivă. Camera Diputaţilor easti for dicizional tru aestu caz. Alăxearea a aţiloru dauă coduri easti jalon tru cadrul a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, dimi ună borgi loată di România tra să-lli si da păradzlli tăxiţ di UE.
Executivul plafoneadză valoarea a poliților RCA
Guvernul di la București plafonă tarifele RCA (polița auto obligatorie) tră yinitorlli şase mesi şi limită comisioanele brokerilor di asigurări la 8%, tut tră idyiulu kiro. Apofasea yini dupu treaţirea tu insolvenţă a Euroins, compania cu nai ma marea cotă di piaţă. Ase, tarifele RCA ofertate va s’hibă aţeali ditu bitisita a meslui scurtu. Apofasea a plafonarillei şi nglliţarillei păhadzlli fu loată ta să-lli veaglle pi şoferi di scunkeri semnificative, după experiența urută idyealui di aoa şi doi ani provocată di falimentul a unei altă mari companii tru domeniu – City Insurance, și ea lidir di piaţă.
Apoasili a BNR
Banca Naţională a României apufusi s’ţănă tu idyea scară rata a dobândăllei di politică monetară la nivelul di 7% pi an. Fură ţănuti la nivelurile di până tora şi dobânda la cari pot si s-mpărmută bănţăli comerciale di la BNR, respectiv 8% tru an, ama şi aţea pi cari u llia aeşţă tră dipozitele ţănuti tru conturile Băncii Centrale, la 6 procente anual. Apofasili au la thimelliu evoluţiile macroeconomice a meşloru ditu soni. Simfunu cu isăkili, rata anuală a inflaţillei va s’da silă vahi a discreastirillei tru perioada yinitoari. BNR cundille ca rata anuală a inflaţillei s-ñicură la 15,52% tru scurtu, di la 16,37% tru andreu 2022, relativ tru linie cu previziunile.
Neauă tru meslu apriliu
Iarna s-turnă cusilă, tră ndaua dzăli tru ma multe regiuni ditu România. Temperaturile scădzură cabaia mult. Diadi ploaie și neauă tru aproapea tută văsilia, iar rafalele di vimtu agiumsiră nica la viteze di 70-75 km/h.Traficul rutier și aerian fu zñiipsitu. Sute di persoane armasiră tu nivalle cu maşinile pi călliurli naţionale şi giudiţene. Pi niscănti di aestea, urdinarea fu, temporar, ncllisă.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
