Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.01 – 08.01.2022
Dalga 5 di coronavirus agiumsi tru România
Eugen Coroianu, 08.01.2022, 18:52
Dalga 5 di coronavirus agiumsi tru România
Tru România, numirlu di infecții cu coronavirus ahurhi s’crească ntrăoară tru prima stămână a anlui, iara autoritățli minduescu s’tănă keptu a catandisillei. Creastirea easti arcată pi zverca a nauăllei variantă Omicron, multu ma transmisibilă, cari ahurhi, s’arnească, mari parti a Europăllei și alti regiuni a lumillei.
Guvernul prilundzi catandisea di alertă și lo niscănti meatri cari s’ngărdească pandemia și efectili aliştei. Easti zborlu, maxusu, di purtarea diznău obligatorie a prusupidăllei tru spațiili ncllisi și dişcllisi. Prusupidili di protecție lipseaşti s’hibă, tora, di turlie medical ică FFP2, cari aduţi ună protecție criscută, și nu textile — nihăirlătiţi dinintea al Omicron. S’toarnă și la sistemlu di restricții andicra di rata di incidenţă ti un kiro di 14 di dzăli. Ase, participarea a persoanelor la activităţi va s’facă până la 50% ditu capacitatea maximă a loclui ică localităţli tru cari rata easti ma ñică ică isa cu 1 la ñillea di bănători și tru limita a 30% ditu capacitatea maximă a loclui aclo iu rata easti ma mari. Nica s’apufusi dişcllidearea a niscăntoru centre speciale di evaluare a pacienţilor cu COVID-19, aţea turlie ta s’nu s’facă călbălăki tu sctiili ditu spitale. Vaccinarea a populațiillei ayălisi, cu tuti apelurli ună dupu alantu a yeaţărloru. România armâne penultima văsilie ditu Uniunea Europeană la aestu capitol, di u antreaţi maş Bulgaria vecină.
15 ani tru Uniunea Europeană
Șeflu a statului cundilleadză că România ari contributu adză, tru turlia directă, ca stat membru, la anvărtușearea-a a Uniunillei Europene. Premierlu Nicolae Ciucă spuni. Tu arada a lui, că intrarea tru Uniune s’feați pritu gaeretea comună a clasăllei politică şi diplomaţlor români, sumu auspiciile a garanţiilor di securitate ți li da apartenenţa la NATO, pritu pistipsearea amintată tru teatrili di opearaţii di militarlli români cari fură parteneri tiňisiț şi ghini pregătiţ a aliaţlor occidentalli. El cundilleadză prucukia adusă tru atelli 15 di aňi di apartenenţă la Uniune: Produslu Intern Brut a Româniillei agiumsi triplo, iara PIB -ul pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mari. Acţiunea a Româniillei tru plan european ma largu va s’hibă ghidată di tiňia pănu di mardzină tră statlu di drept, tră Tratatili a Uniunillei şi tră prințipiili şi valorli ngrăpsiti tru Tratate, ca sturi di thimelliu ali Uniuni, cum şi tră ndreptul european nghenearal, asiguripseaști caplu a guvernului di București.
Cr-șteri di amintatiti, ama și di pahadz
Di la 1 di yinaru, tru România criscu tiñnia di cafi mesu, punctul di pensie și indemnizația suţială. Idyea și alocaţiile tră copii. Se majorează, trusă, şi nivelul accizelor tră aproape toate categoriile di produse, inclusiv benzină, motorină, bere, vin şi băuturi spirtoase, singura excepţie fiind ţigaretele. Tră cei aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nu au trucheiat, trucă, un contract pe piaţa liberă, tarifele la curent electric cresc cu 50 până la 90%, tru funcţie di furnizor, trusă oamenii nu vor plăti acum facturi mărite tră că aceastia sunt plafonate şi compensate ditu bugetul di stat până la 31 martie 2022.
Ună nauă amânari tru un proces controversat
Curtea di Apel Bucureşti amână cu nica doi meşi sentinţa difinitivă tru dosarul a unei ditu mărli tragedii tu kiro di irini ditu istoria a Româniillei – incendiul ditu clublu bucureastean Colectiv, anda muriră, tru 2015, 65 di oamiñi și pisti 200 fură pliguiţ. Premierlu ditu aţelu kiro demisionă, idyea și primarlu a sectorlui 4 tru cari easti clublu. S’feaţiră protesti pi geadei cu sloganul “corupția vatămă!”, s-dişcllisi dosar penal, s-featiră arestări. Procurorlli căftară pideapsi maximi şi cu executari tră fostul primar di sector, Cristian Popescu Piedone, funcţionari ditu primărie, patroñilli a clubului Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii a firmăllei di artifiţii angajate tră spectacolu pirotehnic ţi feaţi tragedia. Debaterli tru dosar s-bitisiră tu inşita a anlui tricut, ama giudicătorlli amânară verdictul, aștiptat cu emoție și interes tru spațiul public românesc.
La școală!
Elevlli di gimnaziu şi liceu şi atelli ditu nviţămintul profesional şi postliceal ditu România s-turnara, luni, la cursuri, după vacanţa di iarană, acă s’asparsi catandisea epidimiologică. Uidisitu cu călindarea aprobată di Ministerlu ali Educaţie, clasele ditu nviţământul preşcolar şi primar va s’aibă vacanţă până pi 9 yinaru. Semestrul I va s’bitisească tru 14 di tinaru, iara semestrul doi va s’ahuhrhească tru 17 di yinaru. Yinitoarea vacanţă, aţea di primveară, va s’hibă tru perioada 15 apriiuru – 1 mai. Di altă parte, s-alăxiră criteriile ti dari bursili di merit, praglu minim hiinda criscut di la media 8,50 la 9,50. S’estimeadză că pisti 700.000 di elevi va s’keară aestu stimulent financiaru.
Apel la justiția europeană
România sesiză, stămâna aesta, Curtea di Justiţie a Uniunii Europene tră s’hibă suspendată legislaţia tru transporturile rutiere ditu aşi-număsitul “Pachet di mobilitate”, cari va s’bagă tu practico di meslu ţi yini. Uidisitu cu pruvidirli, firmele di transport ditu Uniunea Europeană va s’hibă obligate s-li toarnă TIR-urile la centrul operaţional, la cathi 2 meşi. Dimi, cara ună companie nregistrată tru România faţi transport di părmătie tru centrul i vestul a Europei, camionlu lipseaşti s’toarnă tu văsilie la cafi 2 meşi, acă nu ari comendză, consumânda inutil, ase, carburant.
Autoru: Eugen Coroianu
Armânipsearea: Taşcu Lala
