Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 01.08 – 07.08.2021
Situația epidemiillei tru România
Corina Cristea, 07.08.2021, 13:00
Situația epidemiillei tru România
Catandisea di alertă apufusită tu hăvaia-a epidemiillei di coronavirus fu prilundzită tru România cu nica 30 di dzăli ahurhinda cu data di 11 di agustu. Apofasea yini di itia că ari criscută cathi dzuuă numirlu di infectări cu SARS-CoV-2, cazurli năi raportate la 24 di sihăţ trecu, diznou, tru aestă stămână, praglu di 200. Ma largu creaşti şi numirlu a pacienţăloru cu coronavirus internaț tru spitali, inclusiv a aţiloru di la tearapie intensivă. Premierlu Florin Cîţu cundille că prilundzirea a catandisillei di alertă nu aduţi şi noi restricţii andicra di apofasea ti fu loată tru ahurhita-a meslui alunaru.
Di altă parti, ministurlu ali Educaţiei, Sorin Câmpeanu, ari nădii că școala va s’ahurhească tu 13 di yismăciuni cu prezenţa-a elevilor tru clasi. El exclusi, di altă parti, obligativitatea-a vaccinarillei ti lucrătorlli ditu nviţămintu, ama lă da curayiu s’facă aestu lucru, ase că, până la ahurhearea diznău a cursurloru, rata di imunizari poati nica s’crească. Niheamă pisti 30% ditu români suntu vaccinaț, ținta di 5 miliuñi di persoani imunizati, apufusită ti 1 di cirişaru, hiinda agiumtă cu doi meşi amănatu.
Tru condițiili că ari căbili s’yină patra dalgă și tru România, autoritățile ma largu fac cllimari ti imunizari. Prezidentulu Klaus Iohannis declară că nu ndrupaşti băgarea a născăntoru restricţii tra persoanili nivaccinate – “nu pot s’aprokiu misuri cari duc la discriminări. Nu putem s’azvindzemu pandemia pritu discriminari, putemu s’azvindzemu pandemia pritu vaccinare”, spusi șeflu a statlui.
Minduita ali României tru cazlu ali atacă cu dronă faptă tru strimtoarea Ormuz, incidentu tru cari muri și un român
Reprezentanţălli ali Marii Britanii, Românie şi Liberie informară Consiliul di Securitate al ONU că easti “multu di căbili” ca forţili iraniene s’ufilisiră una ică ma multi droni tra s’facă ataca ditu largul a coastăllei a Omanlui, faptă tru 29 di alunaru, contra a unui petrolier operat di ună companie ţi easti a unlui miliardaru israelianu. Dupu atacă, doi membri a echipajului, un român și un britanic, muriră. “Aestă atacă minti şi reprezentă un riscu ti siguranţa şi securitatea-a transportului internaţional şi fu ună călcari limbidă a ndreptului internaţional, iara aestu actu lipseaşti s’hibă condamnat di comunitatea internaţională”, săspuni tru cartea pitricută a Consiliului. UE și NATO condamnară sertu ataca, faptă cu ună dronă, tru strimtoarea Ormuz. Washingtonul tăxi ună apandisi colectiv deadunu cu aliaţlli a llei contra Iranlui, cari nu aproki, ama, stepsurli di implicari tru atacă. Londra, premierlu Boris Johnson spusi că “Iranlu lipseaşti s’da giueapi ti aţea ţi feaţi”.
Ministerlu român di Externe ţănu ligătura cu oficiali inclusiv di rangu analtu ditu Israel, Statili Uniti şi Marea Britanie, iara după ţi işi tu videala ca easti dealihea spunearea că Tehearanlu fu dinăpoia a atacăllei, ateali patru stati dimăndară că ndregu ună apandisi simfunizată. Tru ună muabeti telefonică cu şeflu a diplomaţiillei europeane, Josep Borrell, șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, cundille condamnarea sertu a atacăllei contra unei ţintă ţivilă, cum şi impactul aluştui inţidentu ti libirtatea di navigaţie tru reghiune, tru simfunie cu ndreptul internaţionalu. “Incidentulu cundilleadză un nău capitulu di tensiuni anamisa di Israel şi Iran, după alti sabotaje cari avură tu scupo tora ma ninti și alti pampori”, ngrăpsiră agențiile di presă.
România cundilleadză ti anvărtuşearea-a securitatillei tru Flanculu Estic al NATO
Ambasadorlu ali Românie tru Statele Unite, Andrei Muraru, cundille importanţa ti anvărtuşeari securitatea-a flancului di estu al NATO, tru cadrulu unei muabeti telefonică cu Jake Sullivan, consilieru tră securitate naţională a prezidentului american, deadunu cu ambasadorllii la Washington a statiloru ditu formatlu Bucureşti 9. Ambasadorlu Muraru şi spusi nădia că proceslu di reevaluare a minduităllei globale a Statelor Unite va s’ducă la ună prezenţă militară americană consistentă pi flancul di estu, inclusiv tru România. Formatlu Bucureşti 9 easti ună iniţiativă lansată di prezidentulu Klaus Iohannis şi di atelu ali Polonie, Andrzej Duda, la cari llia parti statele membre NATO ti suntu tru flanculu di estu ali Alianţă – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
2 agustu — Dzuua di comemorare a Holocaustului romilor
Tru 2 di agustu, fu nsimnată Dzuua Europeană di Comemorare a Holocaustului contra romilor. Cathi an, la aestă dată, “aduţemu ună tiñie ti memoria a giumitati di miliuni di cilimeañi, mlleri şi bărbaţ romi cari fură vătămaţ tru Europa tru perioada a Holocaustului. Aeşti fură victimele unui regim brutal, dizumanizantu, cari promovă rasismul, antisemitismul, ura şi nistrăxearea ca politiţ di stat”, să spuni tru un mesaj pitricutu cu aestă itie di prezidentulu Klaus Iohannis. “Rememorarea easti una dimensiune fundamentală a banăllei. Tru România, aproximativ 25.000 di romi fură purtaţ tru Transnistria, aproximativ 11.000 muriră. Easti borgea-a noastră adză s’lă aduţemu aminti memoria şi s’nă asigurăm că ahtări fănicadz numata va si s’facă”, adăvg4 șeflu a statului.
Tru România va s’hibă băgatu tu lucru un proiect pilot realizat di Ministerul Educaţiei, deadunu cu Institutul Naţional tră Studierea Holocaustului tru România -“Elie Wiesel” şi cu Agenţia Naţionala tra Romi, cari va s’prezintă a elevilor aest episod aproapea ignorat ditu istoria a romilor ditu România. Tutunăoară, să spuni vrearea ti dişcllidearea-a unui Muzeu ali Istorie şi Cultura a romilor, cu fonduri ahărdziti di la bugetlu di stat şi ditu bugetlu ali Agenţie.
Programu-pilotu tră năi cărță di identitati tru România
Cluj-Napoca agiundzi protlu căsăbă ditu România tru cari suntu eliberate cărţă electroniţi di identitati, tru cadrul a unui proiectu-pilot. Autorităţli vor s’lărdzească proiectul tru tută văsilia, ti ndoi meşi, cundille ministrul di Interne, Lucian Bodi. Năile documente au dimensiunile a unui cardu bancaru, iara pi ningă datili ţi li ari ună carti di arada di identitate, eale stocheadză şi imaginea facială, cum şi dauă amprente digitale a posesorlui. Cartea electronică di identitate, cari easti şi documentu di călătorie, ari hlambura ali Uniuni Europeană simfunu cu regulamentulu adoptat tru tutu bloclu comunitar, ama şi ayalma ali Românie. Ună altă năutate easti alăxearea a rubricălleii “sex” cu “gen”, pritu apofasi di guvernu di spuni că tră aesta ari maş dauă opțiuni – feminin ică masculin. Documentul va poată s’hibă elibearat tră cilimeañî nica di anda suntu amintaţ.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
