Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 01.05.2022 – 07.05.2022
Ucraina, tru prim-planlu a acțiunilor diplomatiţi
Roxana Vasile, 08.05.2022, 20:28
Ucraina, tru prim-planlu a acțiunilor diplomatiţi
Tru kirolu anda, tru Ucraina, atacurile askerillei aputrusitoari ruse s’duc ninti, tru România viţină s’ţănu vizite la nivel analtu di haristuseari, ancurajare și andrupari tră Kiev. Tru prima parte a săptămânii, la București s-a aflat prezidintulu ali Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, itie tră șeful statului român, Klaus Iohannis, s’diclare că easti cruţial ca agiutorlu a Uniunillei Europene şi al statelor membre s’duca ninti em ti Ucraina, em tră arifugaţlli ucraineni, sumliniinda, isa-iasa, ananghea ti adoptarea noi sancţiuni tră Rusia. Klaus Iohannis cundile că tuti crimele di polimu fapti di askerili aruse lipseaşti s’hibă anchetate minutişu şi pidipsite di justiţia internaţională, reiterânda că România va s’ndrupască aestu proces. Şeflu a statlui spusi, tutunăoară, că Bucureștiul ndrupasti pripunirea a Comisiei Europene mutrinda interdicţia importului di petrol ditu Rusia, cundillinda că România s-ndreapsi ti aesta catandisi. Diclarânda că germañilli suntu impresionaţi di solidaritatea şi umanitatea ditu România andicra di arifugaţlli ucraineni, Frank-Walter Steinmeier spusi, tu arada-lli, că Germania va u ndrupască Ucraina tru perioada greauă cu cari s’ampuliseaşti. Tut tru România fu hăbărisită, tră aestă bitisită di stămână, și vizita a primăllei doamnă a Statelor Unite, Jill Bidin. Tru program ava andamasi cu militari americani şi personal diplomatic, părinţă şi cilimeañi ucraineni purtaţ I lucrători ditu dumenea a agiutorlui umanitar.
Ună tranzacție di importanță strategică
Compania românească di stat Romgaz anumpără, marță, cu un miliard di euro, participaţia di 50% a companiei americană ExxonMobil la proiectul di exploatare ʹNeptun Diepʹ ditu Amarea Lae, ţi conţăni aproximativ 100 di miliardi di metri cubi di gaze naturale. Romgaz va s’lucreadză diadunu cu OMV Petrom, și ea parte a alustui proiect strategic tră România, cari va s’agiungă indipendintă energetic, ama şi s’producă energie tră viţiñilli a llei şi tră partenerllii ditu Uniunea Europeană. Primele cantităţ di gaze ditu perimetrul ʹNeptun Diepʹ pot s’intră tru rețeaua di consum pisti aproapea bţinţi ani. Ama, ninti ta s’ahurhească extrădzearea a gazilor ditu Amarea Lae, investitorii aşteaptă alăxearea a nomlui offshore, ţi easti tru Parlament tră dibatere și aprobare. Actuala variantă va s’hibă ma echilibrată em tră Stat, em tră companiile interesate andicra di nomlu votat aoa şi patru ani.
Curtea Constituțională să znueaşti
Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorlui general, pripus di PSD, amintă, stămâna aesta, nai ma multe voturi ditu partea diputaţilor tră priloarea funcţiei di giudicător la Curtea Constituțională ditu România. Ditu partea Senatului, fu votată, ca judicător constituţional, Iuliana Scântei, pripunerea PNL. Nominalizările ditu partea atilor două formațiuni la guvernare fură criticate di USR, tru opoziție, cari stipsi nitiñisearea a criteriilor profesionale şi promovarea la CCR a născăntoru persoane aservite actualăllei Puteari. Năile funcţii va s’hibă priloati tru cirişaru, când expiră mandatele di judicători la CCR a actualui prezidintu a Curtillei, Valer Dorneanu, şi ali Mona Pivniceru. Tut meslu ţi yini expiră şi mandatul al Daniel Morar, disemnat tru 2013 di Prezidinţille, cari va s’hibă alăxitu pritu pripunirea faptă di partea aliştei. Curtea Constituţională easti compusă ditu nouă judicători cu mandat di nouă ani. Trei suntu număsiţi di Camera Diputaţilor, trei di Senat şi trei di prezidintulu ali Românie. Curtea si znueaşti cu unu cirecu ditu numărul judicătorilor ditu trei ntrei ani. Tru aestu kiro, CCR continuă s’lucreadză! Gioi, diclară ca niconstituţională procedura prit cari, anul tricut, fu adoptat nomlu di eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Pisti 70 di foşti parlamentari acţionară tru instanţă kirearea aluştoru ndrepturi şi amintară câştig di cauză la 11 tribunale ditu văsilie şi la ună Curte di Apel.
Verdictul tru dosarul Colectiv, amânat diznou
Curtea di Apel Bucureşti amână tră a ţinţea oară pronunţarea sentinţei difinitive tru dosarul dişcllisu după incendiul ditu clubul bucurestean Colectiv, tru cari muriră 64 di oameni, pisti 200 fură pliguiţ şi unu s-vătămă el işiş ma amanatu. Noul vade easti 12 mai. Tru seara a dzuallei di 30 sumedru 2015, pi scena a clubului improvizat tru ună fostă fabrică dizafectată, la puțăn kiro după ţi ahurhi unu concert rock, artifiţiili apreasiră laşticlu ţi anvălea sala cabaia cu călbălăki, pruevidzută maş cu ună uşă di evacuare. Născănţă spectatori muriră ună ş-ună, alțălli fură greu trăñipsiţ di fleama și fum și s-călcară ncicioari cătă ieșare. Soili a victimilor aşteaptă di multu să s’facă ndriptate. Tru primă instanţă loară condamnări cu executare anamisa di 13 şi 4 ani primarlu a sectorului 4 di la aţea oară, Cristian Popescu Piedone, funcţionari ditu primărie, patronilli a clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentanţăllii a unei firme di artificii.
Premiile Gopo
Teatrul Naţional di Bucureşti eara nicukira, stămâna aesta, ti a 16-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, cari naiebreadză performanţele ditu cinematografia românească, ahât multu tiñisită la nivel internațional tru añilli ditu soni. Babardială cu bucluc i porno balamuc, scris şi regizat di Radu Judi, fu marli amintătoru a trofeului Gopo tră Nai ma bun film tru 2021. Protagonista a lui, Katia Pascariu, amintă Premiul tră Nai ma bună actriţă tru rol principal.Nai ma multe trofee fură, ama amintati di Malmkrog, cari lli-adusi a cineastului Cristi Puiu Premiul tră Nai ma bună regie. Producţia fu premiată şi tră Nai ma bună imagine, Nai ma bun machiaj şi nai ma bună coafură, Naie ma bune costume şi Nai ma bune dicoruri. Premiul tră Nai ma bun actor tru rol principal ălli si cădzu al Bogdan Farcaş, protagonistul a filmului Neidintificat, tinisitu cu un trofeu Gopo tră Nai ma bun scenariu.Doi ditu nai ma valoroşi actori ditu România, Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ, fură tiñisiţ tră Tută Carieră.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
