Evoluţia Covid 19 în România
In România, numirulu a infectărilor cu Covid 19 tricu di 10.000, iar ţel a decesilor 500. Tru xinătate, circa 1000 di cetăţean’i românii fură confirmaţi ca hiinda infectaţ cu noulu coronavirus, iar îndoauă dzăţ muriră. Pi di altă parte, preşedintile român Klaus Iohannis anunţăă, m’iercuri, că, după 15 mai, când se bitiseaşte starea di urgenţă, nu va mai hibă prelundzite restricţiile murindalui deplasările individuale. Toată lumea va hibă obligată, ama, să poartă măști/prosopide di protecție tru spațiile publiţe încl’ise și în transportul în comun, iar adunările publiţe arămân interzise. Sefulu a statului atrapse atenţia că până atumţea, românil’i lipseaşte să sta în casă şi să respectă restricţiile impuse di autorităţ tră limitare arăspândirea a noului coronavirus. Președintile Klaus Iohannis spuse că nu lipseaşte slăghită vigilența, di aform’ia că România nu agiumse în punctul maxim, care easte estimat în prima parte a mesului mai. Uidisit cu spusa a lui, exiistă un riscu major, la nivel mondial, ca epidemia să si reaprindă, ninca și în zonile în care aesta părea să hibă țânută sum control. Premierulu Ludovic Orban anunţăă, şi el, că după 15 mai, ţi cara că oamen’il’i va poată să si priimnă şi nu va mai aibă ananghe di declaraţie pi proprie răspundere/giuiape tra sa si deplaseadză, va să si menţână cu toate aestea anumite restricţii. Va să si respectă în continuare distanţarea fizică şi priimnările va hibă admise, ama în grupuri de maxim 3 persoane. Misura se aplică a tutulor cetăţean’ilor, inclusiv a ţilor di peste 65 di an’i, care tru chirolu a starilei di urgenţă pot să si deplaseadză într-un interval orar di 2 săhăţ, tră prândzu.
România Internațional, 26.04.2020, 21:53
In România, numirulu a infectărilor cu Covid 19 tricu di 10.000, iar ţel a decesilor 500. Tru xinătate, circa 1000 di cetăţean’i românii fură confirmaţi ca hiinda infectaţ cu noulu coronavirus, iar îndoauă dzăţ muriră. Pi di altă parte, preşedintile român Klaus Iohannis anunţăă, m’iercuri, că, după 15 mai, când se bitiseaşte starea di urgenţă, nu va mai hibă prelundzite restricţiile murindalui deplasările individuale. Toată lumea va hibă obligată, ama, să poartă măști/prosopide di protecție tru spațiile publiţe încl’ise și în transportul în comun, iar adunările publiţe arămân interzise. Sefulu a statului atrapse atenţia că până atumţea, românil’i lipseaşte să sta în casă şi să respectă restricţiile impuse di autorităţ tră limitare arăspândirea a noului coronavirus. Președintile Klaus Iohannis spuse că nu lipseaşte slăghită vigilența, di aform’ia că România nu agiumse în punctul maxim, care easte estimat în prima parte a mesului mai. Uidisit cu spusa a lui, exiistă un riscu major, la nivel mondial, ca epidemia să si reaprindă, ninca și în zonile în care aesta părea să hibă țânută sum control. Premierulu Ludovic Orban anunţăă, şi el, că după 15 mai, ţi cara că oamen’il’i va poată să si priimnă şi nu va mai aibă ananghe di declaraţie pi proprie răspundere/giuiape tra sa si deplaseadză, va să si menţână cu toate aestea anumite restricţii. Va să si respectă în continuare distanţarea fizică şi priimnările va hibă admise, ama în grupuri de maxim 3 persoane. Misura se aplică a tutulor cetăţean’ilor, inclusiv a ţilor di peste 65 di an’i, care tru chirolu a starilei di urgenţă pot să si deplaseadză într-un interval orar di 2 săhăţ, tră prândzu.
Parlamentul român adoptăă un bair di nomuri în contextul a epidemiilei di coronavirus
Camera Deputaţălor di la Bucureşti are adoptată, gioi, ca for decizional, iniţiativa leghislativa a PSD, pri-tru care si acoordă pensie di urmaş în valoare di 75% di salariu a soţului di curună suprav’ieuţuitor şi cilimean’ilor a cadrilor medicale care îşi chirură bana tru alumta cu COVID 19, iar, tru absenţa a moştenitorilor, va să si acordă cathe mes a părinţălor giumitate di pensia di urmaş. Proiectul di leadze întruni agiutorulu a tutulor grupurilor parlamentare. Fu aprobată şi acordarea a unei bonificaţie di 10% tră aţel’i care îşi plătescu impozitile la termen. Deputaţăl’i au mai adoptată ordonanţa a Guvernului care pruveade amânarea a ratilor la bănchi până la finalul a anului, ama într-ună formă modificată substanţial di social-democraţ. Conform a proiectului aprobat, va poată să beneficiadză di amânarea a ratilor toţ aţel’i care au credite la bănchi, indiferentu/diafur ma că veniturile a luştor fură afectate sau nu de criză, inclusiv ţel’i care au restanţe, ama şi firmile a cure venituri si diminuară cu 15% din cauza crizălei, şi nu va să si apliică toc la toc. Va hibă acceptată şi amânarea a ratilor, până la 18 meşi, tră producătoril’i agricoli a cure culturi fură compromise anulu aestua din cauza a seaţitălei. PNL anunţăă că va atacă varianta di leadze adoptată di Parlamentu la Curtea Constituţională. Şi Senatulu adoptăă în plen mai multe proiecte di leadze, întră care ţel care stabileaşte acordarea di dzâle libire tră supravegl’earea a cilimean’ilor, inclusiv în perioada vacanţilor şcolare, ma că unităţăle di înveţămintu sunt încl’ise ca urmare a decretarilei a staril’ei di urgenţă. Camera Deputațălor adoptăă și ună leadze care pruveade prelundzirea cu şase meşi a mandatului a alepţălor locali din momentul a dănăsirilei a staril’ei di urgenţă, ama şi stabilirea di Parlamentu, prin leadze organică, a datălei a alidzerilor locale. Până în prezentu aestua eara un atribut a guvernului, iar PNL, la puteare, anunțăă deja că va contestă leadzea la CCR. Premierulu Ludovic Orban declarăă gioi că alidzerile locale, care lipsea să aibă loc tru cirişar, pot să hibă organizate ru agheazmăciune, macă prota chimată a pandemiilei va treacă până la arhiusita a mesului alonar. Tru ţe mutreaşte alidzerile parlamentare, pruvedzute tră andreu, premierulu afirmăă că poate să si asiguripsească ună prezenţă mare la urne pri-tru introduţirea a votului prin corespondenţă și în țară, ași cum easte tora în diaspora, sau a votului electronic.
Consiliu European online: foaie/planificare comună de parcursu clea tră relansarea economiilei
Ţel’i 27 di lideri a Uniunilei Europeană au căftată, gioi, a Comisileei Europeană să fafcă etim un plan di ieşire din criză şi amânară deciziile greale mutrinda solidaritatea, pi care ţările din sudulu a continentului u solicită a ţilor nordiţe. Aestu plan easte minduit să includă ună propunire bugetară tră perioada 2021-2027, inclusiv un fondu tră băgarea pi cicioare a economiilei europeană după misurile di izolare adoptate tră dânâsire a pandemiilei COVID-19. Planul va hibă prezentat mesulu ţi v’ine. Cu toate că nu fu stabilită ună sumă exactă, oficialil’i zburăscu di un plan care să si încadreadză întră 1 și 1,5 trilioane di euro. România fu reprezentată la aestu summit, desfăşurat în sistem di videoconferinţă, di şefulu a statului, Klaus Iohannis. Președintile are declarată că susțâne la nivelul UE crearea a luştui fondu di redresare economică di care să poată să beneficiadză toate statile membre. Șefulu a statului spuse că agiutorulu oferit di UE până tora a Româniilei agiundze la 1,5 miliarde di euro.
Autor: Andrea Bojoi
Armânipsire: Hristu Steriu
