EVENIMENTU TOP
România va ducă năinte dialogulu cu autorităţâle israeliane şia ţeale egipteane trâ evacuarea/ scutearea cetăţeanilor români şi membrili a lor di familie aflaţă în Fâşia Gaza, în funcţie di evoluţiile din teren şi de acor
Daniela Budu, 12.11.2023, 21:20
Continuă repatrierile a român’ilor din Gaza
România va ducă năinte dialogulu cu autorităţâle israeliane şia ţeale egipteane trâ evacuarea/ scutearea cetăţeanilor români şi membrili a lor di familie aflaţă în Fâşia Gaza, în funcţie di evoluţiile din teren şi de acordul părţâlor implicate, da asigurepsiri Ministerulu di Externe di Bucuresti. În plus, ună echipă consulară va rămână disponibilă în zona punctului de treaţire a frontierălei di la Rafah spri Egiptu, tra să oferă asistenţă în continuare. Primulu grup di aproapea ună sută di cetăţeani români şi membrili di familie fută evacuaţ/ scoşi din Fâşia Gaza şi transportaţ in Romania cu ună aeronavă a companiilei natională TAROM, di la Cairo. Urmeadză și alte grupuri di români care au solicitată permisiunea autorităţâlor israeliane şi egipteane tra să tranziteadză punctul de treaţire a frontierălei catră Eghiptu. La bordul a primălei aeronavă si-au aflată premierulu Marcel Ciolacu şi ministrulu a Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, care si adunară la Cairo cu persoanile evacuate. Şefa diplomaţiilei are declarată că situaţia di securitate easte ună extrem di greuă/dificilă si complexă, care impune actualizarea permanenta a planurilor di evacuare. Iar Marcel Ciolacu deade asigurări că cetăţeanili români şi membrili di familie va hibă agiutaţ în continuare di Guvernul di la Bucureşti tra să agiungă la familiile extinse şi sâ se integreadză în societatea românească.
Decizii importante loate di Executivulu român
Guvernul de la Bucureşti are adoptată, în şedinţa di gioi, noaua leadze a pensiilor, care pruveade doauă majorări tră anulu vinitor. Documentul stabileaşte şi recalcularea a tutulor pensiilor după criterii nale, ahtare turlie încât să hibă eliminate inechităţâle din sistem. La finalul a şedinţălei a executivului, ministrulu a lucrului Simona Bucura-Oprescu aprecie că leadzea a pensiilor easte ună leadze stabilă şi sustenabilă, care va ducă la eliminarea a inechităţâlor şi easte bazată pi respectul tră contributivitate şi tră lucru. Aeasta si spuse încredzătoare că va să si află resursile bugetare tră băgare tru practichie/ aplicarea ţilor doauă majorări preconizate în 2024 şi adus aminte ună mai bună colectare a veniturilor şi reduţirea a evaziunilei. Executivulu doreaşte/minduiaşte ca leadzea a pensiilor să hibă adoptată di Parlamentu până pi 20 noiembriu.
Klaus Iohannis la Bruxelles
Ţea mai bună variantă easte ca România şi Bulgaria să intră împreună în Spaţiul Schengen şi spre aesta convergu/si adună toate negocierile şi toate vrerile/dochimăserile tra să-li convingă pia ţeli care ninca/încă sunt reticenţă tru aeastă chestiune, declarăă miercuri, la Bruxelles, preşedintile Klaus Iohannis. Şefulu a statului are discutată cu premierul belghian, Alexander De Croo, și are participată la simnarea a unui memorandum di colaborare în domeniul nuclear, ama vizita ofiţială avu mai multe mize. Ună di eale are vizată agiutorulu tră aderarea a Republicălei Moldova la Uniunea Europeană, cu ahât mai multu cu cât, tru eidia dzuuă, la Bruxelles, Comisia Europeană deade undă vearde a Consiliului European să acaţă/arhiusească negocierile di aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Mai multu, Belghia eastea ţea care va prelia preşedinţilia Consiliului UE tru ianuariu şi va ghestiona ahât aghenda, cât şi cadrul a aluştor negocieri. Aşi, discuţia si extinse di la partea economică până la partea di apărare, mai multu că un contingentu ali armată belgiană easte în România tra să facă mai sănătos/puternic flancul estic al NATO. La finalul a vizitălei la Bruxelles, Klaus Iohannis fu aprucheat di cătră Majestatea Sa Philippe, regele a Belgilei, la castelul din Laeken.
Avioane F-16 în România
Olanda pitricu marţă în România, la baza aeriană di la Feteşti (sud), primile ţinţe avioane di alumptă F-16 care va hibă folosite la pregătirea/înviţarea piloţălor ucraineani. Aclo fu înhiințat Chentrul European di Instruire F-16, ca urmare a colaborarilei dintră Ministerulu Apărarilei Naţională şi Ministerulu a Apărarilei din Ţările di Înghios. Avânda în vedeare contextul geopolitic actual şi poziţia strateghică a Româniilei în regiunea a Marilei Neagră, aest chentru agiundze esenţial tră colaborarea transfrontalieră, faţerea mai bună a securitatilei şi consolidarea a li solidaritate în cadrul NATO. Ministerulu a Apărarilei di la Bucureşti aduţe aminte că aestu chentru va hibă un hub internaţional tră instruirea a piloţălor di aeronave F-16 şi va faciliteadză creaşterea a interoperabilitatilei dintră aliaţ. România si faţe arada, aşi, a altor naţiuni aliate în susţânerea a pregătirilei a piloţălor ucraineani tră utilizarea, în vinitor, a aeronavilor F-16. Chentrul va contribuie la crearea a unor standarde operaţionale comune şi la creaştirea a capacitatilei a Alianţălei Nordu-Atlantică tra să facă faţă a provocărilor complexe din regiunea a Marilei Neagre şi din Europa di Estu.
Primulu giudecător român la Curtea Internațională de Justiție
Fostul ministru di externe ali Românie, actual consilier prezidenţial Bogdan Aurescu fu votat, gioi, giudecător la Curtea Internaţională de Justiţie, agiungânda aşi primulu român care îndeplineaşte aeastă funcţie. Succesulu obţânut reprezintă ună victorie a diplomaţiilei di la Bucureşti, apreciadză Ministerulu di Externe, care precizeadză că România promoveadză ună politică externă bazată pi respectarea a ndrepturilor şi libertăţâlor fundamentale, precum și a dreptului international. Iar preşedintile Klaus Iohannis scrie, într-un mesaj di felicitare, că easte un succes a diplomaţiilei românească, ţi reflectă angajamentul a nostru fermu tră ordinea internaţională bazată pi reguli. Giudecătorili a Curtilei Internaţională de Justiţie sunt alepţă tră noauă ani di cătră Adunarea Ghenerală şi Consiliul di Securitate al ONU, di pi ună listă mai amplă di candidaţ.
Autor: Daniela Budu
Armânipsire: Hristu Steriu