Evenimentu Top

Premierulu român, Marcel Ciolacu, feaţe ună vizită di doauă dzâle la Berlin, în cadrul a cure si adunăă cu cancelarulu Olaf Scholz. Aestua re

Mihai Pelin, 09.07.2023, 22:18

Premierulu Marcel Ciolacu în vizită tru Ghirmănie.

Premierulu român, Marcel Ciolacu, feaţe ună vizită di doauă dzâle la Berlin, în cadrul a cure si adunăă cu cancelarulu Olaf Scholz. Aestua reafirmăă susţânerea a statului a lui tră aderarea Româniilei la Spaţiul Schengen anulu aestu. Tru arada lui, Marcel Ciolacu are subliniată importanţa a cooperarilei bilaterală şi potenţialul semnificativ pi care aesta îl oferă, în condiţiile în care Ghermănia easte ţel mai importantul partener comercial a li Românie. În cadrul a adunarlei bilaterală si discutăă dispre securitatea pi flancul estic al NATO şi dispre următorulu summit a Alianțălei di la Vilnius, di siptămâna v’initoare. Marcel Ciolacu avu ună întrevedeare și cu reprezentanţăl’i a mediului di afaceri, Ghermănia si are spusă interesată de investiţii în petrochimie, di industria producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria d materiale di construcţii din România. Vizita premierului român cuprinse adunări și cu reprezentanţă a Parlamentului federal, a diasporălei şi a industrilei di apărare. Din delegația română mai feaţiră parte ministrulu di externe, Luminiţa Odobescu, ministrulu a economilei, Radu Oprea, şia ţel a apărarilei, Angel Tîlvăr.

Nomurile a educației fură promulgate di șefulu a statului.

Preşedintile a Românilei, Klaus Iohannis promulgăă nalile nomuri a educaţilei. Fostu profesor di liceu în provincie, şefulu a statului easte promotorulu a proiectului “România educată”, lansat în 2016, cu ună serie di consultări publiţe. Printră obiectivile a luştui se nuumiră creaşterea a finanţarilei tră educaţie, scădearea a abandonului şcolar, reduţerea a analfabetismului funcţional. Legile a educaţilei fură adoptate decizional di Senat tru mesulu mai. Fură contestate fără succes la Curtea Constituţională di USR (în opoziţie) şi Forţa Dreptei (ună dizidenţă liberală), di aform’ia că, întră alte, si pare că limiteadză îndreptul la înviţătură şi pare să caalcă principiul a egalitatilei în drepturi. Legile a educaţilei fură criticate ahât di Consiliul Naţional a Elevilor, cât şi di organizaţiile studenţeşti, tră diverse pruvederi considerate discriminatorii. Un studiu publicat di Eurostat în 2021, pi baza a datilor din 2019, plasaa România la coada clasamentului, pi loculu 26 di 27 tru ţe mutreaște finanțarea învițămintului. Reamintim că, tru 2019, procentul di PIB alocat a Ministerului a li Educație fu di 2,92%, tru 2020 — 2,9%, tru 2021 — 2,39%, iar în 2022 — 2,28%. Tră 2023, procentul di PIB alocat a luştui minister easte di 2,1%.

Spania susțâne admiterea li Românie în Schengen.

Şefa diplomaţiilei di la Bucureşti, Luminiţa Odobescu, salutăă poziţia a Spanilei, care exeercită preşedinţil’ia rotativă a Uniunilei Europeană, mutrinda admiterea a Româniilei în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Într-un interviu acordat în exclusivitate tră Radio România, ea deade asiguripsiri că aderarea la Schengen arămâne un obiectiv prioritar a autorităţâlor române. Anterior, ambasadorulu spaniol la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, reiterăă susțânerea ţarălei a lui tră aderarea a Româniilei la spațiul di liberă circulaţie. El afirmăă că subiectul a aderarilei a li Românie şi a Bulgarilei viţină va hibă tricut pi aghenda a Consiliului JAI ţel mai probabil tru aestă toamnă. Pi di altă parte, siptămâna trecută, Comisia tră petiţii a Parlamentului European câftăă, printr-ună rezoluție, a Consiliului European să aprobă admiterea a Româniilei şi a li Bulgarie în spaţiul Schengen la bitisita a luştui an, subliniinda că aţeale doauă state contiinuă să îndeplinească criteriile di aderare şi că respindzerea lor are creată un sentiment antieuropean. Faptul că aţeale doauă state si află în continuare în afoara spaţiului di liberă circulaţie repreziintă un impedimentu/cheadic societal şi economic tră firmile şi populaţiile a ţilor doauă state, spun eurodeputaţâl’i.

Fu inaugurată aţea mai marea apunte construită vărăoară în România.

Preşedintile roman Klaus Iohannis declarăă că naoua apunte suspendată piste Dunăre di la Brăila (sud-estu) easte aţea mai ampla/marea construcţie adrată în România tru ultimile trei dechenii, apunânda că easte ună noauă dovadă/ probă tră videare că pot să hibă duse la cap/ la bitisită proiecte majore de infrastructură. Puntea fu dată in folosință și easte ţea mai marea adrată vărăoară în România şi a treilea ca dimensiune din Europa. Easte ultimulu piste Dunăre înăinte di versarea fluviului în Marea Neagră si easte proiectată să aibă ună durată di banâ di 120 an’i. Cu ună lundzime di aproapea 2 km, puntea asiguripsea prima ligătură rutieră/ pi geadeie întră judeţile sud-estiţe Brăila şi Tulcea şi va crească potenţialul economic în zona Dobrogil’ei. Valoarea totală a proiectului depăşii 2 miliarde di lei (400 milioane de euro), iar 85% di finanţare fu asiguripsită di fonduri europeane.

România si faţe oficial chentru reghional di F-16.

În România va hibă înhiinţat un chentru reghional tră instruirea piloţălor care opereadză pi avioanile militare F16. Decizia fu loată în Consiliul Suprem di Apărare a Ţarălei. Va hibă ună cooperare cu state aliate şi cu compania care proiecteadză aparatulu di alumtă. Iniţial va hibă pregătiţ piloţăl’i român’i, iar ulterior va partiicipă şi piloţ din statile aliate sau partenere, inclusiv din Ucraina. Totunăoară, CSAT stabilii şi obiectivile tră Summit-ulu NATO di la Vilnius, programat siptămâna v’initoare. Preşedintile Klaus Iohannis va aducă diz nou în prim plan aspecte care ţân di securitatea reghiunilei a Marilei Neagră, iar România va contiinuă să agiută activ aderarea Suedilei la Alianţa Nordu-Atlantică.

Festivalul di muzică Neversea are loc pi malul a Marilei Neagră.

La Constanţa (sud-estul a Romaniilei), are loc, dzălile aestea, a ţinţea ediţie a Festivalului Neversea, ţel mai marile ţi are loc pi ună plajă/ mardzina di amare din Europa. Piste 150 di artişti concerteadză pi schenile a festivalului. Partiicipă fani a muzicălei di pi toate continentile, ţel’i mai mulţăl’i din Marea Britanie, Ghirmănia, Statile Unite, Italia, Bulgaria şi Israel. În perimetrul a festivalului şi în proximitatea lui sunt la datorie piste 1.000 di poliţişti, jandarmi, poliţişti di frontieră, inspectori anti-drog, precum şi 700 di aghenţâ de securitate privaţ. Organizatoril’i Neversea au estimatâ un trafic di piste 260 die m’il’e die oamen’i trua ţeale patru dzâle şi patru nopţâ ale festivalului di la Marea Neagră care arhiusi gioi.

Autor: Mihai Pelin

Armânipsire: Hristu Steriu