Evenimentu Top 07.06.2014
Suțata PSD-UNPR-PC — amintâtoarea a alidzerilor europarlamentari dit Românii
România Internațional, 02.06.2014, 12:07
Suțata PSD-UNPR-PC — amintâtoarea a alidzerilor europarlamentari dit Românii
Suțata PSD-UNPR-PC acâță 37,6% dit voturili do la alidzerli europarlamentari di Dumânica ți tricu, uidisit cu rezultatili dit soni hâbârisiti di Biroulu Electoral Central. Pi locurili alanti, multu alargu, tricurâ dauâ partidi di centru-dreapta — Partidlu Naţional Liberal, cu 15% şi Partidlu Democrat-Liberal, cu 12,23%. Tu leghislativlu comunitar acâță loc şi candidatlu indepedentu, ayoriea, Mircea Diaconu, cu 6,81%, cari întricu Mişcarea Popularâ (pro-prezidenţialâ, cu 6,21%). Alanțâ ți luarâ parti la aesti alidzeri furâ sum praglu di 5%. Prezenţa a oamin’ilor la urni fu di 32,44 tru sutâ.
PNL şi PDL apufusirâ ta s-adarâ suțatâ
Dupu europarlamentari, întreaga cumândiseari a PNL, deadun cu caplu Crin Antonescu, inși di pi ipotisi ti furn’iea a scorului a alidzerilor, cari sum aşteptărli a partidlui. Ta s-alumtâ cu PSD, PNL şi PDL apufusirâ s/adarâ suțatâ ti un nău mari proiectu. Aesti dauâ formaţiun’i politiți vor s-mutâ un mari partid di centru-dreapta şi s-lucreadzâ ca soț și la nivel parlamentar, ama şi local. Pi chiro șcurtu, scupolu a lor easti sâ scoatâ cu migdani un candidat ayoriea, vârtos, ti alidzerli prezidențiali dit Brumar. Chiola poplu nica nu u apruchie, suțata a PNL cu PDL va ta s-lu alasâ anaparti, s-lu ascoatâ dit alumtâ năulu partid PMP, adrat di aței ți-l vor pi prezidentu și cari tricu protlu testu di turlii electoralâ.
Moţiuni di cenzurâ contra a Executivlui di Bucureşti
Parlamentul ali Românii nu apruchie ici prota moţiuni di cenzurâ contra a Guvernului cumândisit di soțial-democratlu Victor Ponta, ahurhitâ di PNL. S-înreghistrarâ 176 di voturi “ti”, chiola aței ți simnarâ furâ 231. Ta s-treacâ moţiunea, lipseau nu ma pțân di 286 di voturi dit întreglu di 571. Aței ți ahurhirâ motiunea aduc câbati a executivlui că nu bâgă tu practico niscânti meatri ti mediul di afațeri, cum easti n’icșurarea a sumâl’ei di pâradz daț ti asiguripserli soțiali cu 5% la angajator şi niimpozitarea a profitlui cari easti iara investit. Ma multu, aței ți simnarâ îi mai aduc câbati și a premierului Ponta că ufiliseaști resursili bugetari tu scopo electoral şi că va ta s-controleadzâ el giustiţia.
Ucraina ari un nău prezidentu
Miliardarlu pro-ocțidental Petro Poroşenko luă 54% dit sufragii la prezidenţialili antițipati di Duminicâ, dit Ucraina. Un acordu cu secesionişțâl’ii pro-aruşi şi integrarea europeanâ aliștei di ma ninti republicâ sovieticâ suntu protili lucri pi cari li mutreaști și ti cari dzâți ca va s-alumtâ. Liderl’ii europen’i îi câftarâ al Poroşenko s-ahurheascâ proțeslu di reformâ şi și-aspusirâ andruparea tu aestu greu lucru. Andruparea europeanâ mutreaști prota proțeslu di reformâ constituţionalâ, arâhatea pi partea icunumicâ şi criștearea a securitatâl’ei energeticâ. Pi di altâ parti, tut aței lideri îi câftarâ ali Moscovâ s-agiutâ năili autorităţ di Kiev, s-l’ia nâpoi forţili militari di la sinurli ți li au deadun şi s-și ufiliseascâ putearea ți u ari mutrinda grupurli armati ta s-n’icșureadzâ tensiunea dit estul ali Ucrainâ.
Ghermânia adrupaști Republica Moldova, Ucraina şi Georgia mutrinda intrarea tu UE
Prit boațea a cancelarului Angela Merkel, Ghermânia şi-aspusi iara andruparea mutrinda intrarea tu UE a Republicâl’ei Moldova, ali Ucrainâ şi ali Georgia, vâsâlii ți furâ sovietiți ma ninti și cari aleapsirâ tora valorea ocțidentalâ. Angela Merkel s-andamusi, la Berlin, cu premierl’ii dit Moldova, Iurie Leancă, dit Ucraina, Arseni Iaţeniuk şi dit Georgia, Irakli Garibaşvili. Cancelarlu gherman dzâsi că acordurli cu UE, pi cari Moldova şi Georgia va li-angrâpseascâ la 27 di Cireșar, va s-hibâ timeilu a unâl’ei suțatâ ți caftâ reformi și cari va s-andrupascâ democraţia, statlu di îndreptu şi icunumia di pi pâzari. Tu idyul chiro, Iurie Leancâ aspusi iara că protlu lucru pi cari-l va Chişinăului easti intrarea tu UE, ca lucru di mari simasii ti.Moldova.
Tu Românii, Duna întricu cotili di inundaţii
Tu Românii, hidrologii deadirâ hâbari mutrinda piriculul di inundaţii tu giudeţili di ninga Dunâ. Apa întricu cotili di inundaţii tu Brăila şi Galaţi, ama, uidisit cu prognoza, nivelu nu va s-mai creascâ ași multu. Duna agiunsi pi faleza n’icâ, inferioarâ, loclu di priimnari a gălăţen’ilor. Chiola tu digurili di afireari s-vidzurâ infiltraţii, iara apa ahurhi s-mâcâ niham câti niham structura aluștor, autorităţli deadirâ asiguripseri că nu va s-hibâ problemi.
Armânipsearea: Cristina Mina
