Eveniment Top – 9.04.2016
Un nău raportu BNR
România Internațional, 13.04.2016, 14:13
România armâni pi cicioari tu ți mutreaști partea finanțiarâ, ama riscurli cari pot s-ducâ la aspârdzearea aliștei catandisi criscurâ andicra di anlu 2015 — s-aspuni tu raportul ali BNR. Guvernatorlu a Bancâl‘ei Naţionalâ, Mugur Isărescu: Andicra di raportul di ma ninti, aestu di tora ari ațeali șasi riscuri aflati atumțea, la cari s-adavgâ, ama, nica dauâ năi: un piricul sistemic baia greu mutrinda cadrul legislativ ici limpid – şi, adâvgăm noi, impredictibil – tu domennea finanțiar-bancarâ şi mai avem nica un piricul sistemic mari – posibila ieşeari ali Mari Britanii dit UE.
BNR află, ti prota oarâ tu România, un riscu sistemic sever. Tu aeșțâ dit soni șasi meși, criscurâ iniţiativili di turlii legislativâ cari caftâ s-andreagâ, s-bagâ pi cicioari cama ghini domenea finanțiar-bancarâ, prit intervenţia retroactivâ tu contractili anyrâpsiti întrâ instituții bancari și cliențâl‘ii a lor.
Nomlu mutrinda darea tu pâlteari easti nai ma cânâscutâ iniţiativâ di ahtari turlii. Alti piriculi anyrâpsiti tu raportu mutrescu posibila alâxeari a pistusinâl‘ei a investitorilor tu pâzărli emergenti şi la catandisea a refugiaţlor.
Laura Codruţa Kovesi – nău mandat la DNA
Procurorlu Şef ali Direcţii Naţionalâ Antiarușfeti, Laura Codruţa Kövesi, va s-ducâ ninti cu un nău mandat la cumândisearea DNA, ti nica trei an‘i. Prezidentul Klaus Iohannis dzâsi di ma multi că îi ari hari lucurlu ali Kövesi şi rezultatili di mari simasii ali DNA sum cumândisearea aliștei. Nominalizarea u adră ministurli di Giutiții, Raluca Prună, dupu apruchiarea a Consiliului Superior a Magistraturâl‘ei.
Protesti a yeațârilor dit Românii
Yeațârl‘ii dit Românii aurlâ cu greva di avertismentu. Gioi, ti Dzua Mondialâ a Sânâtatâl‘ei, suti di yeațâri aurlarâ dinâintea a Ministerlui di Sânâtati, iara reprezentanţâl‘ii a lor șideau moaubeti cu ofițiali dit instituţii. Anivirinarea a lucrâtorilor dit sistemlu di sânâtati suntu ligati di bâgarea tu practico a nomlui mutrinda pâltearea unitarâ a amintaticlui tu sănâtati, ți va s-dzâcâ încadadrarea disnău a lucrâtorilor, ama pi un amintatic minim brut pi icunumii di 1.250 lei (280 euro). Yeațârl‘ii caftâ pâltearea a tutulor sporurilor, adunati la amintatic, ama şi tin‘isearea a chirolul de lucru ași cum easti tu nom.
Yeațârl‘ii hâbârisirâ că mutrescu, ca di stâmâna ți yini, s-dânâseascâ lucurlu di câti dauâ ori, cathi dzuâ, tu aştiptarea a unâl‘ei apandisi. Şi yeațârl‘i di fumel‘i spun că va s-bagâ și ei tu practico turlii di proesti, dupu dauâ dzâli cât nu deadirâ ici ni rețeti compensate, ni bileti di specialitati, câ țe nica suntu anvirinaț ti furn‘ia a sinfuniilor dit năulu contractu-cadru pripus di Casa Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati. Yeațârl‘i di fumel‘i caftâ s-pâzâripseascâ disnău contractual-cadru di trei meși, dublarea a sumilor di pâradz ti medicina primarâ, ama vor și nomuri cari s-ducâ la lișurari fiscalâ şi la limpidzâmea a tutulor hărgilor.
Panama Papers tu Românii
Direcţia di Investigari a Infracţiun‘ilor di Vâtâmari Organizatâ şi Terorismu dit Românii hâbârisi că instituţia va s-adarâ unâ analizâ – dupu ți ahurhi scandalu “Panama Papers”. Şi Agenţia Naţionalâ di Administrari Fiscalâ dzâsi că anchisi unâ investigații. Uidisit cu Registrul a Comerţului, 186 di off-shore-uri dit Panama cumândisescu 137 di firmi româneşțâ.
Aesti lucri va s-hibâ zburâti, stâmâna ți yini, tu comisia di buget a Parlamentului di Bucureşti. Caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, îi giudicâ pi emburl‘ii roman‘i cari vor ș-anyrâpseascâ afacerli tu aşi-dzâsili paradisuri fiscali. ”Lipseaști ca taxili şi impozitili s-hibâ pâltiti tu vâsâlia iu adari pâradz”, dzâți prezidentul Klaus Iohannis. Autoritățli fiscali dit ma multi vâsâlii ahurhirâ investigaţii, dupu ți presa dit tutâ lumea deadi datili ascumti, confidențiali, a firmâl‘ei di avucaturâ dit Panama, Mossack Fonseca.
