Eveniment Top – 9.01.2016

Caplu a Guvernului di Bucureşti, tu vizitâ Berlin

Mihai Pelin, 08.12.2016, 11:46

Premierlu Dacian Cioloş şi cancelarlu Angela Merkel şidzurâ moaubeti, Gioi, Berlin, mutrinda ligâturli româno-ghermani, ama şi mutrinda minduiarea ali Românii ta s-intrâ tu spaţiul di libirâ uridinari Schengen.

Tu idyul chiro, doil’ii capi di guvernu alâvdarâ imnarea pozitivâ ali Românii tu ţi mutreaşti alumta cu aruşfetea, lucru, cari, tu minduita lor, lipseaşti s-veadâ ş-tu yinitorlu raportu ali Comisii Europeanâ mutrinda lucrul ambar a Bucureştiului tu domenea giudiţiarâ.

Angela Merkel alâvdă România, maxus ca soţ icunumic, ama dzâsi că lipsescu tin’isiti nâscânti sinfunii ti criştearea a ligâturilor tu aestâ domeni. Dit eali, cancelarlu gherman zburâ ti adrarea cama bunâ a sistemlui giuridic românescu şi ti alumta contra a aruşfetâl’ei.

Tu ţi mutreaşti intrarea ali Românii la spaţiul di libirâ urdinari, Dacian Cioloş adusi aminti că Bucureştilu tin’isi sinfuniili di turlii tehnicâ şi dzâsi că România lucreadzâ deja ca unâ vâsâlii membrâ Schengen tu ţi mutreaşti vigl’iearea şi cumândisearea a sinurilor. Vizita a premierului român s-bitisi cu unâ andamusi andreaptâ la Ambasada ali Românii cu reprezentanţâ dit suţata a român’ilor dit Ghermânii.

Guvernatorlu BNR zburâ ti catandisea ali icunumii româneascâ

Criştearea a amintatiţilor lipsea s-yinâ ayoniea tu Românii, tu catandisea a integrarâl’ei europeanâ, ama aestu lucru nu imna ghini cu scâdearea a taxilor, aestu lucru lipsea afirit, dzâsi guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu.

El adâvgă că nai ma ghini easti ca amintatiţli s-alinâ lişor, cu angâtan, ta s-nu scadâ iara dapoaia. Tu minduita lui, tu aestu an electoral, lipseaşti ca autorităţli s-aibâ cama multu angâtan tu ţi mutreaşti macrostabilitatea, ca tutâ criştearea icunumicâ s-nu hibâ mâcatâ, erodatâ cama-nclo di creşteri di dobândâ, inflaţii icâ scâderi a cursului.

El mai dzâsi că, anlu ţi tricu, moneda naţionalâ, leulu, fu stabilâ, nu scâdzu, nu criscu, câ ţe sinfuniili macroicunumiţi dit 2015 furâ ş-eali stabili şi nu furâ lipsiti intervenţii di la Banca Ţentralâ. Tora, catandisea internaţionalâ easti cama lai andicra di anlu ţi tricu, iara urdinarea-nsus şi-nghios cama mari a capitalurilor poati s-ducâ la greali dezechilibri di chiro mediu pi pâzari, dzâsi Mugur Isărescu.

Banca Mondialâ adarâ cama bunâ prognoza mutrinda criştearea di turlii icunumicâ ali Românii tu 2016

Tu aţel dit soni a ei raportu mutrinda evoluţia ali icunumii dit lumi, Banca Mondialâ adră cama bunâ prognoza mutrinda criştearea icunumicâ ali Românii tu aestu an, di la 3,2 la 3,9%, iara ti 2017 di la 3,5% la 4,1 proţenti. Instituţia criscu şi estimarea mutrinda evoluţia di cathi an a Produslui Internu Brut ali Românii ti anlu 2015: di la 3 la 3,6%. Ti regiunea Europa şi Asia Ţentralâ — iu easti şi România, ama nu şi zona euro – instituţia finanţiarâ aşteaptâ un ritmu di crişteari di 3% ti 2016 şi di 3,5% ti an’ii 2017 si 2018.

Banca Naţionalâ ali Românii dzâsi că ayunisearea a criştearâl’ei icunumicâ româneascâ tu treilu trimestru a anlui ţi tricu, fu andrupâtâ di lârdzearea a consumlui privat, pi timeilu a criştearâl’ei a amintatiţilor a poplui, a scâdearâl’ei a impozitărilor directi şi a criştearâl’ei a pistusinâl’ei tu icunumii.

Instituţia apufusi s-ţânâ dobânda di politicâ monetarâ la nivelu 1,75% pi an şi s-n’icşureadzâ rata a rezervâl’ei minimâ zorlea ti pasivili tu valutâ a intituţiilor bancari. Tu bitisita a anlui ţi tricu, România avea rezervi valutari di 32 di miliardi di euro.

România, sum aputrusearea a iarnâl’ei

România s-alumtâ cu prota neauâ susto di iarna aestâ, ama, andicra di an’ii alanţâ, aestâ dit soni nu vini cu zurleaţâ, problemi mări pi sucăchi, tu traficlu a aeroplanilor, pi căil’iurli di hier icâ pi amari.

Ama, ma mulţâ oamin’i chirurâ ti furn’iea a temperatur’ilor dip n’iţ, cari agiumsirâ şi la – 20 gradi Celsius. Chirolu araţi vini tu tutâ vâsâlia, cari fu sum ma multi coduri neau mari, polei, ploai şi vimtu. Pi căil’iurli di hier furâ bâgati tu practico limiti di vitezâ, iara nâscânti trenuri amânarâ multu. Tu chiro di iarnâ s-dizvârti şi urdinarea rutierâ şi aerianâ, iu ma multi cursi amânarâ baia, iara unâ aeroplani inşi di pi pistâ, la aterizari, la Cluj, câ ţe pista era-mplinâ di neauâ.

Tu porturili româneşţâ, la Amarea Lai, lucurlu fu dânâsit, di oarâ, dit furn’iea a vimtului. Chiola tu Sud neaua nu agiumsi la 10 ţentimetri, tu Bucureşti urdinarea fu greauâ, câ ţe oamin’ii ţi lipseau s-da neaua nanâparti, ahurhirâ lucurlu amânat.

Proti lucri di adrari la buget ti Armata românâ

Ti anlu 2016, ministurli ti Apărari, Mihnea Motoc, hâbârisi criştearea la pisti 400 a numirlui a exerciţiilor pi cari va li adarâ militarl’ii român’i. Dit tuti aesti, cama di 100 va s-hibâ multinaţionali.

Ti idyul chiro, va s-creascâ şi putearea operaţionalâ a Armatâl’ei pi timeilu a criştearâl’ei a ampârţărilor bugetari. Tu 2017, bugetlu ti Apărari lipseaşti s-agiungâ la nivelu di 2% dit PIB, iara aestu proţentu va s-hibâ ţânut nu ma pţân di 10 an’i, dzâc autorităţli.

Membrâ NATO dit 2004, România şi-amprustâ loclu tu Alianţâ dupu ţi, tu daua giumitati a anlui ţi tricu, la Bucureşti s-activarâ dauâ comandamenti soaţâ — ali Divizii Multinaţionalâ di Sud-Estu şi ali Unitati di Integrari a Forţilor NATO. Tu idyul chiro, s-aspusi putearea di turlii tehnicâ a scutlui american antirachetâ di Deveselu, dit sudlu ali Românii, protili a ei componenti hiindalor bitisiti.