Eveniment Top – 8.08.2015

Corina Cristea, 10.08.2015, 10:24

Seațitâ mari tu Românii

Seațita asparsi tu Românii cama di un sfertu dit culturili agricoli di estan, iara ghiderli s-mutâ la aproapea 2 miliardi di euro — dzâc reprezentanţâl’ii a producătorilor agricoli. Aeșțâ dit soni câftarâ andruparea a autorităţlor ta ș-ducâ ninti lucurlu, ama, tora, di oarâ, trapsirâ mași tâcsearea ti agiutoari ti culturli n’iț.

Ti mârli exploataţii, Ministerlu a Agricultul’ei lipseaști s-adarâ unâ schemâ cama mari di finanţari, ti cari lipseaști ș-apruchiarea ali Uniuni Europeanâ. Moldova easti zona cu nai ma mărli chireri. Suntu asparti, tu idyul chiro, ș-baia culturi dit Dobrogea, ama ş-tu Sud-Vestul şi Nord-Vestul ali vâsâlii.

Pi di altâ parti, seațita dusi la scâdearea a Dunâl’ei, ș-ași navigaţia pi niscânti sectoari a fluviului s-adarâ cu mari angricari. Tu niscânti locuri, ma multi pampori suntu dânâsiti ş-aşteaptâ manevrili di urdinari unâ câti unâ.

ANAF, adunari bunâ di pâradz

Agenţia Naţionalâ di Administrari Fiscalâ hâbârisi, tu ahurhita a stâmâl’ei, unâ adunari multu bunî di pâradz tu prota giumitati a anlui 2015.

Tu Alunar, ANAF amintă s-aducâ ma mulțâ pâradz la bugetlu ali vâsâlii – aproapea 20 di miliardi di lei (icâ vârâ 4,5 di miliardi di euro), cu 7,2% ma multu andicra di idyul mesu a anlui ți tricu.

Adunat, tu proțl’ii șapti meși a anlui, Fiscul adusi cu cama di 9 miliardi di lei (2 mld. di euro) ma multu andicra di idyul chiro dit 2014. Amintatițli dit Taxa pi Pâhă Adâvgat criscurâ, chiola tu contextual a unâl’ei cotâ scâdzutâ di TVA la mâcări, di la 24 la 9%.

ANAF caftâ ș-ducâ ninti alumta cu evaziunea fiscal, iara aestu lucru lu aspuni şi apofasea hâbârisitâ tu inșita a stâmâl’ei, mutrinda câftarea a persoanilor fiziți cari nu pot s-da giuiapi di iu au averea.

Dit aesti persoani adarâ parti ațeali ți au casi și amaxi di lux icâ mulțâ pâradz tu conturi bancari dit Românii şi ditru xeani.

Moaubeț apreasi mutrinda Codlu Fiscal

Guvernatorlu a Bancâl’ei Naţionalâ ali Românii, Mugur Isărescu, zburâ disnău ti problemili di turlii icunumicâ ți pot s-iasâ ti furn’iea a meatrilor suplimentari di lișurari fiscalâ ți li caftâ Guvernul şi cari apar t-un nău Cod Fiscal pi cari puterea caftâ s-lu bagâ tu practico tu ahurhita a anlui ți yini.

Tu minduita a guvernatorlui, maca s-caftâ unâ crișteari icunumicâ pi chiro ma mari, lipseaști ma ayoniea acțiunea ti andridzearea a problemilor mutrinda productivitatea şi locurli di lucru.

Zboarâli al Mugur Isărescu furâ dzâsi ș-di caplu a misiunâl’ei a Fondului Monetar Internaţional ti Românii, Andrea Schaechter, şi di reprezentantul rezidentu al FMI ti Românii şi Vâryârii, Guillermo Tolosa, cari dzâsirâ că Bucureştiul lipseaști s-n’icșureadzâ viteza di bâgari tu practico a meatrilor dit năulu Cod Fiscal, ama şi s-alâxeascâ planurli di hărgi.

Tu minduita lor, aesti suntu sinfunii di mari simasii ca România s-și n’icșureadzâ borgea publicâ şi s-lișureadzâ angrigarea fiscalâ. Năulu Cod Fiscal nu fu apruchiat di prezidentul ali vâsâlii, Klaus Iohannis, cari-l pitricu nâpoi tu Parlamentu ti nica unâ mutreari. Unâ sesiuni extraordinarâ easti aștiptatâ tu inșita a aluștui mesu.

Lukoil, tu mutrita ali giutiții românâ

Filiala româneascâ ali companii Lukoil adră ma multi tranzacții cu firmi offshore cumândisiti di persoani pidipsiti di Uniunea Europeanâ — dzâc anchetatorl’ii tu rechizitorilu prit cari pitricurâ tu giudicatâ ma mulțâ şefi di la soțietatea Petrotel Ploieşti -pi acţionarlu magioritar a aliștei, compania olandezâ Lukoil Europe Holding.

Procurorl’ii a Parchetlui Ploieşti dzâți că Lukoil ancupâra ţiţei dit Kazahstan, prit ma multi dit Uniunea Europeanâ, la pâhadz ma mări și vindea produslu finit cu pâhadz ma n’iț andicra di hărgili cu materia primâ ş-di prelucrari a altor firmi dit grup.

Aestu lucru dusi la mări chireri ti compania di Ploieşti — dzâc anchetatorl’rii. Tu chirolu 2003-2014, diferenţa dintrâ pâlterli externi adrati di Petrotel Ploieşti şi amintatițli aliștei, fu di cama di 4 miliardi di euro.

Un nău ambasador american la Bucureşti

Senatlu american lu-aspusi, Gioi, prit vot dișcl’is pi diplomatlu Hans Klemm ti ipotisea di ambasador tu Românii. El ari 57 di an’i şi mai fu ambasador ali SUA tu Timorlu di Estu, ama fu și ațel ți avu angâtan di statlu di îndreptu şi di tin’isearea a nomlui la Ambasada Americanâ dit Afganistan.

Hans Klemm ș-luă borgea s-împrusteadzâ ligâturli cu România şi s-andrupascâ alumta contra a arușfetâl’ei. România easti un “soț” şi un “partener strategic” ali SUA — dzâsi el, spunandalui, tu idyul chiro, că România nu easti aguditâ di stuhinarea di turlii energeticâ ali Arusii. Ațel dit soni ambasador american tu Românii fu Mark Gitenstein, cari ş-bitisi misiunea tu meslu Andreu, 2012.

Fotbalișțâl’ii român’i tu competiţii europeani

România va s-aibâ dauâ reprezentanti tu play-off-lu ațil’ei de-a doua competiţii fotbalisticâ continental dintrâ cluburi — Europa League!

Dupu 1-1 la ea acasâ, campioana ali Românii en titre, Steaua, chiru, N’iercuri, tu deplasari, cu 2-4 dinâintea a sârghilor di la Partizan Belgrad tu gioclu di calificari tu grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor.

Steaua agiumsi, ași, tu Europa League, tu a curi play-off tricu şi Astra Giurgiu. Gioi, aestâ dit soni azvimsi acasâ, cu 2-1, echipa englezâ West Ham United, dupu ți, la Londra, aveau adratâ 2-2.

Armânipsearea: Cristina Mina