Eveniment Top
Tu Românii ahurhi un nău an universitar
Mihai Pelin, 06.10.2012, 01:23
Tu Românii ahurhi un nău an universitar
Tu Românii, cama di giumitati di milion di studenţ di la facultăţli di stat ahurhirâ, luni, năulu an universitar. Cama di 10 n’ii dintrâ fciorii ţi adarâ unâ facultati tu Românii suntu dintru xeani. Tu minduita a cadrilor didactiţi universitari, ama şi a studenţâlor, protili problemi sunti alâxerli adrati dipriunâ a nomlui di educaţii si niagiumdzearea a locurlor tu camini. Ma multu, studenţâlii mai vor bâgarea tu practico a programilor universitari ţi lipseascu tu pâzarea a forţâl’ei di lucru, ama şi darea di un proţent di 6% dit PIB ali educaţii.
Privatizarea a combinatlui pitrochimic Oltchim – unlu dit nai ma mărli dit Romanii si dit sud-estul ali Europi, nu amintă.
Mult-zburâta privatizari a marilui combinat pitrochimic românescu Oltchim di Râmnicu Vâlcea (sud), agiumtu tora cama aproapea di falimentu, s-bitisi cu cu unâ atihiseari. Controversatlu om di afaţeri Dan Diaconescu, patron di televiziun’i tabloidi şi cap di partid populistu, amintă licitaţia ti 55% dit acţiun’ili di la Oltchim, ama, dapoaia, el nu mai simnă contractul, ş-dzâsi că afla un stog di niachicâseri. Ş-ma multu, el nu arătă că ari aţeali 45 di milioani di euro ţi lipsea s-li da a statlui roman pi actiun’i. Dupu aestâ atihiseari, Guvernlu alâxi cumândisearea di Oltchim şi dzâsi caă va s-alâxeascâ si strateghia di privatizari, tora priorităţli hiinda activitatea a combinatlui ţi lipseaşti s-ahurheascâ cama ayoniea şi pâltearea a arugărilor ţi nu furâ dati pânâ tora a angajaţlor.
Vizita Budapesta a şeflui ali diplomaţii române, Titus Corlăţean
România şi viţina Ungaria vor s-şi creascâ achicâsearea di dauli pârţâ, spusirâ luni, Budapesta, minişţrâl’ii di Externi a daulor vâsâlii, Titus Corlăţean şi, respectiv, János Martonyi. La cl’imarea a omologlui a lui ungar, caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Titus Corlăţean, adrâ unâ vizitâ ofiţialâ tu Ungaria. Prit moaubeţlii a lor ei mutrirâ criştearea a achicâserilor sectoriali şi transfrontalieri, ama şi criştearea a trâmbărilor comerţiali. Tutnâoarâ, sâ zburâ ş-di problema a minorităţlor dit dauli vâsâlii. Vizita a ofiţialui român s-adrâ tu catandisea a amintarâl’ei, tu inşita a meslui Brumar, a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii di Parteneriat Strateghic şi a 16 an’i di la simnarea şi intrarea tu practico a Tratatlui di achicâseari şi lucru deadun dintrâ Românii şi Ungaria.
Romania nu aproachi ici acţiun’ili multu lai şi arali di tora ayoniea ali Sirii contra ali Turchii.
România va s-acţioneadzâ solidar şi uidisit cu alanţâ membri ai NATO, iara purtata a Bucureştiului easti di “îndrupari multu limpidâ” ali Turchii, dzâsi ministruu di Externi, Titus Corlăţean, dupu ţi tiruri di obuz dit Siria vâtâmarâ, n’iercurii, ţinţi dit ţivilii tu unâ hoarâ dit Turchii.Bucureştiuu nu apruchie ici aestu lai lucru. Şivâsâliili membri NATO îndrupăscu Ankara, iara Alianţa câftă ali Sirii s-bitiseascâ trâoarâ zurbâlâchea contra ali Turchii. Chiola Damascul ş-câftâ irtari ali Turchii dupu ahtari lucru, Parlamentul di Ankara apruchie imnarea a operaţiun’ilor militari tu nafoara a graniţilor ali vâsâlii, ta s-nu da cali la vârâ indyea actiuni dt partea ali Sirii.
Turnarea a Tezaurlui ali Romanii – dus ţâşi tu Arusii tu chirolu a Protlui Polim Mondial – disnău tu actualitati
Un dosar ahoyea ti Românii — turnarea a întreglui tezaur dat ali Arusii nâinti cu vârâ 100 di an’i, tu chirolu a Protlui Polim Mondial easti nica unâ oarâ tu moaubeţli di tora.Stâmâna aestâ, Adunarea Parlamentarâ a Consiliului European apruchie unâ rezoluţii prit cari caftâ a capitâl’ei Moscova s-ducâ ninti achicâserli bilaterali ti turnarea a bunurilor culturali şi a proprietăţlor luati zorlea di la vâsâlii european’i, inclusiv Romania. Ama, Moscova îi câftâ a Bucureştiului s-nu mai arâmâ tu aţeali ti tricurâ, partea arusâ spunândaei că, tu dialoglu politic di tora dintrâ dauli stati, nu ari moaubeti andicra di tezaurlu românescu. Turnarea a tezaurului românesci dit Arusia armâni unâ prioritati ti România, uidisit cu ofiţiali di Bucureşti. Toni întredz di malamâ evaluati tora la cama di 3 miliardi di euro, valori hiindalor ali niscântor instituţii bancari româneşţâ privati icâ şi a unor persoani particulari, ama şi colecţii di artâ, bijuterii, documenti, tuti aesti bunuri suntu câftati di la Arusii di statlu român. O n’icâ parti furâ dati nâpoi di Moscova,prota oarâ tu 1935, ş-dapoaia tu 1956.
Douâ formaţii româneşţâ di fotbal giucarâ tu nai ma grealili competiţii europeani.
Echipa romaneascâ di fotbal Steaua Bucureşti amintă, gioi, cu 1-0 mecilu ţi s-giucat pi teren propriu cu danezii di laFC Copenhaga tu Liga Europa. Cu 4 puncti dit dauâ meciuri, Steauaeasti caplu dit grupa E. Tu protlu gioc, fciorl’ii di la Steaua adrarâ remizâ, tu deplasare, scor 2-2, cu ghermanii di la VfB Stuttgart. Tu Liga a Campion’ilor — nai ma marea competiţii continentalâ – campioana ali Romanii, CFR Cluj, chiru, marţâ, pi teren propriu, scor 1-2, mecilu giucat contra a englezilor di la Manchester United. Clujen’ii suntu pi doilu loc tu grupa H.
