Eveniment Top – 6.06.2015
TVA la mâcări scadi di la 24% la 9%.
Mihai Pelin, 05.06.2015, 11:51
TVA la mâcări scadi di la 24% la 9%.
Di la 1 di Cireşar, tu Românii intră tu practico multu hâbârisita n’icşurari TVA la mâcări, di la 24% la 9%. Uidisit cu analişţâl’ii, scâdearea a taxâl’ei va s-agiutâ consumlu şi criştearea ali icunumii româneascâ, ţi ari un avans cama mari di aştiptărli a icunumişţâlor dit ahurhita a anlui.
Comisia Naţionalâ di Prognozâ criscu, adră cama buni, tora ayoniea, datili ti estan, la unâ crişteari di 2,8% la 3,3%, iara ritmlu poati s-creascâ ş-el tu yinitorii an’i, pânâ la un plus chiola ş-di 4% tu anlu 2018.
Tu idyul chiro, Comisia Europeană, Banca Mondialâ şi Banca Europeanâ ti Alâxeari şi Împrustari, proţl’ii finanţatori ali Românii, aşteaptâ ca icunumia s-creascâ cu unâ medii di cama di 3% tu an’ii şi yin..
Pi di altâ parti, prezidentul Klaus Iohannis apruchie nomlu mutrinda criştearea di dauâ ori a pâradzlor di cathi mesu ti ficiuriţ, di la 42 di lei (9,4 euro) la 84 di lei. Premierlu Victor Ponta deadi asiguripseri că Guvernul va s-află pâradzl’ii ţi lipsescu ti tin’isearea aliştei meatrâ.
Ministurlu gherman ti afireari, Ursula van der Leyen, yini Bucureşti.
Ghermânia u ştii ghini importanţa di turlii strategicâ a regiunâl’ei anamisa di Amarea Lai şi caftâ s-creascâ ligâturli cu România, şi tu cadrlu UE, ama şi al NATO.
Suntu zboarâli, Bucureşti, a ministurlui gherman ti afireari, Ursula van der Leyen cari s-andamusi, Gioi, cu omologlu român, Mircea Duşa, şi fu apruchiatţ di prezidentul Klaus Iohannis. Moaubetea cu autorităţli români mutri şi catandisea dit vâsâlia viţinâ, Ucraina, ofiţialu gherman spunândalui că, Berlin, ari baia gaildeaz ligati di tuti problemili a politicâl’ei di Moscova tu Ucraina.
Tu idyul chiro, pi timeilu a gaileadzlor mutrinda-ntreaga catandisi dit aţea di ma ninti vâsâlii sovieticâ, Caplu a Statlui Magior General a Armatâl’ei, general-locotenent Nicolae Ciucă, dzâsi că, tora, tu Românii, nu s-bagâ problema intrarâl’ei disnău tu practico a serviţiului militar zorlea.
Ma multu, el estimă că tu inşita a anlui ţi yini, aţeali 12 aeroplani F16 pi cari România li ancupâră dit Portugalia, va s-intrâ tu serviţilu a Forţilor Aerieni Români.
Senatlu nu aproachi câftarea al DNA di arestari preventivâ al Dan Şova.
Senatlu di Bucureşti nu apruchie câftarea al DNA di arestari preventivâ a soţial-democratlui Dan Şova. Tu Marţu, senatorl’ii au votatâ unâ oarâ tu aestu dosar, şi, ca paradoxu, magioritatea aţilor ţi furâ tu sala di plen, u aveau apruchiatâ aestâ câftari DNA.
Ama Şova nu putu s-hibâ arestat, câ ţe, aşi cum apufusi atumţea cumândisearea a Senatlui, lipsea votlu al magioritatâl’ei dit membrii a Udălui. Votlu lipsi s-hibâ disnău bâgat tu practico, dupu unâ apofasi a Curtil’ei Constituţionalâ, la câftarea ali opoziţii liberalâ.
Avucat di profesii, aţel di ma ninti minstur di la Transporturi tu Guvernul cumândisit di prezidentul PSD, Victor Ponta, Dan Şova easti câftat penal ti agiutor la abuz tu lucru.
Procurorl’ii antiaruşfeti dzâc că el ari luatâ suti di n’ii di euro ti niscânti achiziţii la complexurili energhetiţi Turceni şi Rovinari, lucru cari adusi ali vâsâlii chireri di cama di 16 milioani di euro.
România s-andreadzi ti intrarea tu zona euro.
Catandisea icunumicâ ali Românii easti unâ multu bunââ tora, spuni premierlu Victor Ponta, tu sinfuniili tu cari, uidisit cu INS, investiţiili tu icunumii criscurâ cu 8,5% pi proţl’ii trei meşi, andicra di idyul chiro a anlui ţi tricu.
El mai dzâsi că scupolu ti anlu 2019 mutrinda intrarea tu zona euro ari şi unâ cali simbolicâ, câ ţe tu aţel chiro, România va s-aibâ prezidenţil’ia rotativâ ali UE.
Tu minduita lui, dupu ţi va s-bitiseascâ procţedurili tehniţi cari lipseascu ti apruchiarea euro, poati s-hibâ andreaptâ şi unâ consultari a poplui pi aestâ temâ. Guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu, dzâţi, ama, că România mai ari baia lucri ti adrari ta s-intrâ tu zona euro şi lipseaşti s-mutreascâ alâxerli structurali.
El zburâ ş-ti piricolu a nâscântor erori di politiţ icunumiţi, criza globalâ spunândaei că aesti lucru suntu multu greu di-ndriptat.
Năili pruvideri a Nomlui electoral furâ apruchiati tu Senat.
Proiectul di nom mutrinda alidzerli parlamentari, cari mutreaşti ca aesti dit soni s-hibâ pi listi, cu prag electoral di 5%, fu apruchiat di Senatlu di Bucureşti. Reprezentanţâl’ii a tutulor suţatilor politiţi apruchiarâ aestâ pripuneari di turlii legislativâ.
Aşi, norma di reprezentari va s-hibâ di un deputat la 73.000 di oamin’i şi un senator la 168.000 di oamin’i. Uidisit cu aestu proiectu, tu anlu 2016, Legislativlu va s-aibâ 308 diputaţ şi 134 di senatori, a curi lâ si adavgâ aţei 18 parlamentari ai minorităţlor şi şasi di partea ali diaspora.
Forma dit soni a nomlui va s-hibâ apufusitţ di Udălu a Diputaţlor, ca for di apofasi. Aduţem aminti că, la aţeali dit soni alidzeri parlamentari, tu 2012, furâ alepţâ 412 deputaţi şi 176 di senatori.
Unâ nauâ strategii mutrinda înviţâmintul easti tu dizvârteari.
Ministurlu ali educaţii, Sorin Câmpeanu, deadi asiguripseri că un nău nom a înviţâmintului va s-hibâ scoasţ tu migdani maşi dupu moaubetea cu niscânţâ experţâ, ama şi cu reprezentanţâl’ii a patronatilor.
Aesti moaubeţ va s-ţânâ pânâ tu inşita a anlui. Pi di altâ parti, Executivlu apruchie tora ayoniea, unâ strategii ti scâdearea a numirlui di tin’iri cari u alasâ sculia dupu gimnaziu.
Documentul ari mecanismi şi meatri ţi lipseascu bâgati tu practico pânâ tu anlu 2020, ta s-n’icşureadzâ proţentlu a tin’irilor tu ilichia întrâ 18-24 di an’i, cari bitisirâ clasa a opta şi nu s-duc la niţi altâ turlii di sculii icâ formari profesionalâ.
Audio –>
Armânipsearea: Cristina Mina
