Eveniment Top – 6.02.2016
Mouabeţ mutrinda alidzerli locali dit Românii
România Internațional, 05.02.2016, 13:27
Mouabeţ mutrinda alidzerli locali dit Românii
Premierlu tehnocrat, Dacian Cioloş, zburâ, Luni, cu reprezentanţâl’ii a suţatilor politiţi parlamentari dit Românii, ti pripunearea ali PNL mutrinda bâgarea disnău tu practico a alidzearâl’ei a primarilor tu dauâ tururi. Liberalii minduiescu că aestu lucru poati s-agiutâ aligâtorl’ii, şi că aestu di tora sistem, cu un gol tur, agiutâ maşi partidili mări.
Aestâ minduiari u mai andrupăscu maşi Mişcarea Popularâ (Urdinarea a Poplui) şi Partidlu Soţialistu Român. Di alantâ parti, Partidlu Soţial Democrat, Uniunea Naţionalâ ti Progreslu ali Românii, Uniunea Democratâ Maghiarâ dit Românii şi Alianţaa Liberalilor şi Democraţlor nu vor alâxearea a nomlui tora, câ ţe nu tin’iseaşti nâscânti apofasi ali Curţii Constituţionalâ, cari nu aproachi alâxeri di nomuri electorali cu ma pţân di un an ninti di alidzeri. Dupu baia moaubeţ. Protlu-ministru dzâsi: Nu voi ca Guvernul s-hibâ ufilisit ca instrumentu di iţivârâ partid ta ş-andreagâ scupadzl’ii a lui. Mini minduiescu că unâ ahtari moaubeti lipseaşti s-ducâ ninti, ca tu yinitor sâ ştim limpid ţi câftăm. Ved că tora niţi partidili nu ştiu ţi vor.. Ţi ştim tora, tu loc di concluzii, easti că ari unâ magioritati tu Parlamentu cari nu aproachi tora, di oarâ, unâ alâxeari a nomurilor a gioclui”.
PNL hâbârisi că nu va s-slâgeascâ proţeslu ti andridzearea a alidzerilor locali tu dauâ tururi. Pi di altâ parti, PSD şi UNPR anyrâpsirâ, Gioi, un protocol di lucru deadun ti alidzerli locali şi aţeali parlamentari. Soţial democraţl’ii caftâ anyrâpsearea a unâl’ei idyea achicâseari şi cu ALDE.
Aţel di ma ninti ministru român di Interni, Gabriel Oprea, fărâ imunitati; inşeari di ipotisi a procurorlui gheneral ali Românii, Tiberiu Niţu
Aţel di ma ninti ministru român di Interni, senatorlu UNPR, Gabriel Oprea, armasi fârâ imunitati. Plenlu a Senatlui apruchie ahurhearea ali DNA a câftarâl’ei di turlii penalâ contra al Oprea tu dosarlu mutrinda aşi dzâsa lui escortari paranom di Poliţia Rutierâ, cari dusi, t-un caz, la vâtâmarea a unui unui poliţistu.
Al Gabriel Oprea îi si aduţi câbati di abuz tu lucru ti chirolu cându fu pi ipotisea. ministerialâ. Oprea dzâţi că nu ari ici câbati. Pi di altâ parti, protlu procuror ali Românii, Tiberiu Niţu, inşi di pi ipotisi, că aşi vru el, pi timel’iu a anchetâl’ei ligatâ di ufilisearea paranom a coloanilor ofiţiali.
El dzâsi că, chiola nu minduiaşti că ari câbati, luă aestâ apofasi că ţe numa şi ipotisea a lui furâ bâgati anamisa di unâ catandisi cari aspardzi imaginea a instituţil’ei pi cari u cumândisi. Nomlu mutreaşti că maşi prezidentul, premierlu şi aţei doi prezidenţâ a Udazlor a Diputaţlor şi a Senatlui au indreptu la coloanâ ofiţială, iara minişţrâl’ii pot s-u aibâ maşi tu catandisi di urgenţâ.
Bucureştiul alavdâ hâbarea SUA ta s-creascâ bugetlu ti apărari ti anlu 2017, ti agiutorlu a catandisil’ei dit Estul ali Evropâ
Autoritaţli români apruchiarâ deadun hâbarea ali SUA mutrinda criştearea di patru ori a bugetlui pi 2017 ti “Iniţiativili ti asiguripseari evropeanâ”. Tu minduita lor, aestâ hâbari easti unâ confirmari a borgil’ei ali SUA ti securitatea evropeanâ, cari agiutâ meatrili NATO la dânâsearea a factorilor di riscu.
Bâgarea tu practico a meatrilor hâbârisiti di Washington va s-agiutâ susto sicuritatea ali Românii şi alântor vâsâlii soaţâ, dinâintea a problemilor di sicuritati cu cari s-alumtâ regiunea.
Ambasadorlu român tu SUA, George Maior, dzâţi că aestâ crişteari di resursi ti alumta contra a ameninţărilor dit Estul ali Evropâ easti unâ un lucru bun ti Românii, cari “poati s-hibâ soţ ali SUA tu asiguripsearea a dânâsearâl’ei di problemi, icâ provocări”. Pentagonlu deadi hâbari că SUA va ş-creascâ dealihea prezenţa militarâ americanâ tu Evropa di Estu, cu trupi şi tancuri, ta s-agiutâ la dânâsearea piricului reprezentat di Arusii.
Comisia Evropeanâ criscu estimărili mutrinda criştearea icunumicâ ali României pi anlu 2016
Criştearea icunumicâ ali Românii lipseaşti s-agiungâ analtu, la 4,2%, tu 2016, iara tu 2017 va s-dânâseascâ lişor la 3,7%, uidisit cu aştiptărli icunumiţi di iarnâ anyrâpsiti, Gioi, di Comisia Evropeană.
Tora toamna, Executivlu comunitar zburâ ti unâ crişteari di 4,1% ti estan şi di 3,6% ti anlu yinitor. Uidisit tut cu estimărli, protlu agiutor ti criştearea icunumicâ va s-armânâ câftarea internâ, iara agiutorlu net a exporturilor va s-armânâ negativ.
Scâdearea TVA di la 24% la 20% tu meslu Yinaru şi criştearea a amintaticlui minim tu meslu Mai va s-agiutâ consumlu şi criştearea icunumicâ. Ama, pi di altâ parti, CE aduţi aminti că ari şi-ndauâ riscuri, cu tutâ aestâ crişteari. Ti furn’iea a scâderilor di taxi şi a criştearâl’ei a hărgilor, defiţitlu bugetar va s-creascâ baia di la 1% tu 2015 la 3% anlu aestu şi va s-agiungâ pânâ la 4%, anlu ţi yini.
Hârnitâ di criştearea a amintatiţlor, şi inflaţia va s-creascâ la giumitatea a anlui. Prognoza CE easti idyea cu aţea ali companii “Coface”, dit domenea a cumândisearâl’ei a riscului di credit, cari minduiaşti, ti 2016, unâ crişteari icunumicâ di 4,2% ti Românii. Şi Banca Mondialâ ari alti aştiptărili ti estan, iara tu minduita ei, icunumia româneascâ va s-aibâ unâ crişteari di 3,9%.
