Eveniment Top – 5.03.2016

Aţel di ma ninti vâsâl’ie ali Românii, Mihai I, inşi di bana publicâ

Corina Cristea, 04.03.2016, 12:07

Aţel di ma ninti vâsâl’ie ali Românii, Mihai I, inşi di bana publicâ

Aţel di ma ninti vâsâl’ie ali Românii, Mihai I, inşi dit bana publicâ ti furn’iea a sânâtatâl’ei a lui şi loclu va-i lu ia, icâ va s-hibâ reprezentat, tora di oarâ, di Principesa Margareta – cari va-i tin’iseascâ tuti acţiun’ili di turlii publicâ. Vâsâielu Mihai fu operat tora ayoniea şi ţâni un tratamentu baia greu, hiindalui aflat cu dauâ turlii di cancer — s-dzâţi t-un comunicat a Biroului di presâ a Majestatâl’ei a lui.

Hâbarea ti catandisea a Vâsâielui Mihai fu apruchiatâ greu, cu gaile, ş-di prezidentul Klaus Iohannis, ama ş-di premierlu Dacian Cioloş. Tu zboarâli a lui di pi Facebook, caplu ali vâsâlii dzâsi că va ca Fumeal’iea a Vâsâl’ielui s-armânâ idyul reper ayoriea di nâdii, iara premierlu alâvdă că Majestatea a Lui deadi a poplui, an’i di dzâli, vreari, nâdâii şi andrupari.

Bilanţlu MAPN

Ministerlu ti Apărari Naţionalâ şi-aspusi bilanţul di activitati pi anlu 2015 – un an cari dusi ninti alâxearea a mediului di sicuritati tu zona a Amarâl’ei Lai şi tu cari criscu instabilitatea tu partea sudicâ a NATO.

Dit protili direcţii pi cari Ministerlu ti Apărari Naţionalâ li avu, adrarâ parti andridzearea a putearâl’ei operaţionalâ a armatâl’ei şi angajarea activâ tu structurili euroatlantiţi. Armata românâ luă parti la cama di patru suti di exerciţii, dit cari ma multi di unâ sutâ avurâ caracter multinational.

Ti anlu 2016, prota lucru ti adrari easti ligat di criştearea ali Strategii Naţionalâ di Apărari, criştearea a numirlui di soţ di turlii strategicâ ali Românii şi criştearea a borgilor luati tu NATO. Tut ti 2016, Armata ari un buget cu cama di 50% ma mari andicra di 2015.

Comisarlu Evropean ti Giustiţii alavdâ alâxerli ali Românii tu domenea aliştei dit soni

Comisarlu Evropean ti Giustiţii, Vera Jourova, adră, stâmâna aestâ, unâ vizitâ Bucureşti, iu dzâsi că România şi român’ii s-alumtarâ baia cu aruşfetea ta s-afireascâ independenţa ali giustiţii, iara progresili dau multu curagiu.

Temili evropeani şi proiectili pi cari Bucureştiul li ari, furâ ş-eali zburâti di comisarlu evropean cu premierlu Dacian Cioloş şi cu ministurlu ti Giustiţii, Raluca Prună.

Vera Jourova dzâsi câ tu anlu 2017 va s-hibâ apufusiti lucârli tu ţi mutreaşti duţearea ninti a vigl’iearâl’ei a alâxerilor dit Românii şi ţânearea tu practico a Mecanismului di Cooperari şi Vigl’ieari (icâ va s-hibâ apruchiat altu instrumentu).

Vizitâ Bucureşti a comisarlui evropean ti Politiţ Regionali, Corina Creţu

Tut stâmâna aestâ, un altu comisar evropean, aţel ti Politiţ Regionali, Corina Creţu, ahurhi, ti prota oarâ, Bucureşti, proiectul pilot “Regiuni ma pţân împrustati”.

Aestu va s-dizvârteascâ, pi un chiro di doi an’i, tu zonili dit Nordu-Vestu şi Nordu-Estu ali vâsâlii şi va s-mutreascâ cama buna ufiliseari a pâradzlor evropen’i. Corina Creţu dzâsi că Bruxelles-lu caftâ s-lucreadzâ cu autorităţli naţionali, ama şi cu autorităţli locali ta s-veadâ problemili di turlii structuralâ cari nu alasâ icâ agâlisescu luarea a pâradzlor europen’i.

Pi di altâ parti, comisarlu evropean îi dzâsi a Guvernului di Bucureşti că nica nu pitricu Bruxelles actili ţi lipsescu ti finanţarea a mutarâl’ei a trei mări spitali la Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova, chiola tricu aproapea un an di la ahurhearea a proiectilor.

Oamin’i di la FMI tu Românii

Unâ delegaţii a Fondului Monetar Internaţional easti Bucureşti ti vigl’iearea di cathi an ali icunumii româneascâ. Suntu aştiptati andamusi cu reprezentanţâ a autorităţlor ţentrali şi di la partidili politiţi, cu sindicati, suţati di emburi, cu reprezentanţâ dit mediul academic şi dit sistemlu bancar.

Ca vâsâlii membrâ a Fondului Monetar Internaţional, România ari borgea s-adarâ ahtări analizi ali icunumii. Dupu videarea a catandisâl’ei naţionalâ, yin recomandări mutrinda politiţli monetari, finanţiari şi icunumiţi ti asiguripsearea a stabilitatâl’ei ali icunumii. Tora, România nu ari tu dizvârteari unâ achicâseari cu Fondul Monetar Internaţional.

Proţl’ii refugiaţ agiumsirâ tu Românii

15 refugiaţ agiumsirâ, Gioi, tu Românii, dit Gârţii. Ei va s-hibâ pitricuţ s-şeadâ câsâbălu Galaţi, la Ţentrul ti oamin’ii cari caftâ azil. Tu chirolu ţi yini, ei va s-aibâ baia proţeduri di azil şi va s-aibâ, la Ţentru, agiutor di turlii medicalâ, materialâ şi psihologicâ.

Aestâ easti prota acţiuni di agiutor a refugiaţlor tu Românii, uidisit cu numirlu dat la nivelu a Uniunâl’ei Evropeanâ. Tu soni, lipseaşti ca România s-l’ia cama di 6 n’ii di refugiaţ.

Caplu ali diplomaţii di Bucureşti, tu vizitâ Iran

Sicuritatea a sinurilor ali Uniuni Evropeanâ ari ananghi di soluţii pâzâripsiti susto şi uidisiti cu îndreptul internaţional — dzâsi Ministurlu di Externi, Lazăr Comănescu.

Hiindalui, tu ahurhita aliştei stâmânâ, tu vizitâ Teheran, caplu ali diplomaţii româneascâ s-achicâsi cu ofiţialii iranien’i s-caftâ soluţii ti catandisili dit Siria, Yemen şi Libia. Bucureştiul şi Teheranlu s-achicâsirâ, pi di altâ parti, ti adrarea a nâscântor grupuri di lucru ti-ndridzearea ali Comisii mixtâ icunumicâ, aştiptatâ s-hibâ estan, Bucureşti. Domeniili di lucru deadun suntu transporturli, energia, petrochimia, petrolu şi gazili.