Eveniment Top – 4.07.2015

Roxana Vasile, 03.07.2015, 12:29

Ţentru NATO Bucureşti

NATO ari puteari deadun cu România, iara România ari puteari tu NATO — dzâsi, Gioi, secretarlu general a Suţatâl’ei Nordu-Atlanticâ, Jens Stoltenberg, cari mai spusi că Suţata va s-mprusteadzâ nica, deadun cu Uniunea Europeanâ.

Ofiţialu NATO dişcl’isi, Bucureşti, sediul a protlui dintrâ aţeali dauâ ţentri soaţâ di cumândiseari şi control cari va s-adarâ lucru tu Românii.

Uidisit cu prezidentul român, Klaus Iohannis, unitatea va s-hibâ activatâ ofiţial tu meslu Yismârciun. Structura va s-aibâ 42 di ofiţeri ai NATO şi va s-hibâ cumândisitâ di un comandantu român. Pânâ tu inşita a anlui va s-hibâ operaţionali ahtări ţentri şi tu Vâryârii, Polonii, Estonia, Letonia şi Lituania. Adrarea aluştor comandamenti faţi parti dit împrustarea a flancului estic al Alianţâl’ei, pi timeilu a acţiun’ilor greali ali Arusii. Suntu meatri di afireari, nu di alumtari” – aspusi, Bucureşti, Jens Stoltenberg, cari adusi aminti că NATO va s-adarâ tut ţi lipseaşti ta s-asiguripseascâ arâhatea, sicuritatea şi afirearea a tutulor soţlor di iţi vârâ piricul.

Tu vizita a lui Bucureşti, ayoriea di moaubeţ cu caplu ali vâsâlii, Klaus Iohannis, secretarlu general a Suţatâl’ei Nordu-Atlanticâ s-andamusi cu caplu interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu minişţrâii ti Afireari, Mircea Duşa, şi di Externi, Bogdan Aurescu.

Un nău cap la SIE

Mihai Răzvan Ungureanu easti, disnău, directorlu a spion’ilor român’i, cari iarau cumândisiţ interimar nica dit iarnâ, cându aţel di ma ninti şef a Serviţiului di Informaţii Externi, Teodor Meleşcanu, avea inşitâ di pi ipotisi ta s-anchiseascâ pi calea ti prezidenţil’ia ali vâsâlii.

Istoric şi diplomat, MRU — cum îi dzâc niscânţâ — avu ipotisili di ministru di Externi ali Românii întrâ an’ii 2004 şi 2007, di director al SIE întrâ 2007 şi 2012, ama şi di prot-ministru, tu anlu 2012, ama ti nihamdâ oarâ, maşi vârâ trei meşi. Tuti ipotisili li avu cându Traian Băsescu era prezidentul ali vâsâlii, iara aestu lucru i-adusi al Mihai Răzvan Ungureanu niapruchiarea a soţial-democraţlor, cari vidzurâ tu liberalu di 47 di ani un apruchiat a protlui adversar politic a lor. Ti aţea, bâgarea a lui pi ipotisi disnău di aţel di tora prezidentu, Klaus Iohannis, la cumândisearea a Serviţiului di Informaţii Externi, avu tu PSD un efectu ca di bumerangu.

Formaţiunea apufusi s-boicoteadzâ votlu di învestiturâ dit Parlamentu, anamisa di reprezentanţâl’ii a Suţatâl’ei a Liberalilor şi Democraţlor (ALDE). MRU fu, ama, apruchiat tu ipotisea di director al SIE cu 278 di voturi ti şi 6 contra. Român’ii aşteaptâ ca instituţiili dit zona di sicuritati s-lucreadzâ deadun ti aspârdzearea a aruşfetâl’ei, împrustarea a statlui di îndreptu şi ali democraţii — dzâsi Mihai Răzvan Ungureanu, ti cari ş-deadirâ votlu PNL, UDMR, parlamentarl’ii a minorităţlor naţionali, ama şi — ti niachicâsearea a PSD-ului — UNPR, n’ica formaţiuni ţi easti la guvernari, deadun cu soţial-democraţl’ii.

România şi criza icunumicâ dit Gârţii

Tu aştiptarea a referendumului di Duminicâ dit Gârţii, prezidentul ali Românii dzâsi că easti ti câftarea di năi căi cari s-lişureadzâ criza iunumicâ dit aestâ vâsâlii, ama ş-ti aflrea ti inşearea dit aestâ catandisi.

Klaus Iohannis spusi că, mas nu, catandisea greauâ cu cari va s-alumtâ Gârţia va s-agudeascâ şi România, Uniunea Europeanâ şi NATO. Tu ţi-l mutreaşti pi guvernatorlu a Bancâl’ei Naţionalâ ali Românii, Mugur Isărescu, el adusi aminti că lipseaşti arâhatea, calmul şi lâ dzâsi a deponenţâlor la instituţii bancari dit Românii cu capital gârţescu, s-nu acţioneadzâ emoţional şi s-nu ş-tragâ nâpoi icunumiili.

El exiyisi că tuti instituţiili bancari suntu siguri, ghini capitalizati şi s-tin’isescu reglementărli BNR, ş-nu apofasili dit Gârţii. Iara, tu iţi vârâ catandisi si panicâ, fricâ, Banca Naţionalâ easti ietimâ s-agiutâ cu tui instrumentili pi cari li ari.

Pi di altâ parti, chiola catandisilii nu lipsescu comparati — România şidzândaei pi un loc finanţiar-bancar bun — criza gârţeascâ pitreaţi, ama, la unâ minduitâ dealihea tu ţi mutreaşti ligâturli ali vâsâlii cu FMI icâ Uniunea Europeană, cari, tu minduita a guvernatorlui Mugur Isărescu, lipsescu ţânuti ghini.

Crişteri, scunchiri şi …unâ n’icşurari di pâhă

Pâhălu a gazilor naturali ti popul criscu, tu Românii, di la 1 di Alunar, cu aproapea 11%, agiundalui la 60 di lei pi megawatt/sâhati. Autoritatea Naţionalâ di Reglementari tu domenea ali Energii apruchie criştearea, dupu apofasea di Guvernu di N’iercuri şi uidisit cu năulu calendar di liberalizari a pâhălui la gazi pâzâripsit cu Comisia Europeanâ.

Cumândisearea ANRI dzâsi că estan nu va s-mai creascâ pâhălu la gazili ti clienţâl’ii di la casi, apartamenti — persoani fiziţi, câ ţe nu va s-hibâ ma multi hărgi ti asiguripsearea a consumlui tu chirolu araţi, andicra di an’ii alanţâ. Pi di altâ parti, di la 1 di Alunar, amintaticlu minim brut pi icunumii easti, tu Românii, di 1.050 di lei (233 di euro). Şi tu dit prota dzuâ a aluştui mesu, intră tu practico şi scâdearea a pâhălui la yitriili compensati, tâcsitâ tu meslu Marţu.

Bacalaureat 2015

Apoapea 169 di n’ii di tiniri român’i s-anyrâpsirâ estan la sesiunea di vearâ a examenlui di Bacalaureat, cu vârâ 7.000 ma mulţâ andicra di anlu ţi tricu. Protili rezultati va s-iasâ pi 6 di Alunar, iara aţeali dit soni, dupu contestaţii, pi 10 di Alunar.

Ti prota oarâ, di anlu aestu, fârâ ta s-alâxeascâ turlia di andridzeari a examenilor, lucrărili anyrâpsiti la Bacalaureat suntu corectati tu alti Giudeţi, ayoriea di aţeali iu fu dat examenlu.

Suntu boţ cari minduiescu că, aşi, nu mai easti posibilitatea ca niscânţâ elevi s-hibâ agiutaţ.

Ari, ama, şi baia persoani ţi nu aproachi aestâ apofasi, câ ţe minduiescu că easti unâ chireari di chiro ş-di pâradz.

Armânipsearea: Cristina Mina