Eveniment Top – 4.04.2015

Dupu 100 di dzâli di la intrarea pi ipotisi, prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, adră un raportu.

România Internațional, 07.04.2015, 11:32

Prezidentul ali Românii, Klaus Iohannis, anyrâpsi Marţâ, la 100 di dzâli dupu ţi agiumsi caplu ali vâsâlii, protili a lui realizări. El mai dzâsi că s-alumtâ s-hibâ un prezidentu mediator şi că adusi, la idyea masâ, dupu mulţâ an’i, partidili politiţi şi soţietatea ţivilâ.

Tu idyul chiro, spusi că România ahurhi ş-l’ia nâpoi, tu mărli capitali dit lumi, tin’ia şi pistusinea. Prezidentul s-aspusi, ama, anvirinat că Parlamentul ţâni tu loc activitatea a giustiţâl’ei, tu sinfuniili tu cari nâscânţâ parlamentari ascâparâ di ancheta penalâ icâ di arestare, prit votlu a soţâlor a lor, a colegilor, cari nu apruchiarâ câftarea a procurorilor.

Tora, baia numi cânâscuti dit politicâ şi nu maşi, suntu tu hapsi. Nâscânţâ arestaţ preventiv, alţâ definitiv. Dit aţei condamnaţ tora ayoniea, adarâ parti şi emburlu Ioan Niculae, nai ma avutlu român, uidisit cu Forbes, a curi îi si aduţi câbati că deadi pâradz paranom tu campania electoralâ a soţial-democratlui Mircea Geoană, ti prezidenţialili dit anlu 2009, ama şi caplu a Consiliului Giudeţean Brăila, Bunea Stanciu, tu idyul dosar.

Dit aţei arestaţ di turlii preventivâ, adarţ parti aţel di ma ninti ministru di Finanţi, soţial-democratlu Darius Vâlcov, a curi îi si aduţi câbati di trafic di influenţâ şi aruşfeti, soţlu a lui di partid, Radu Mazăre, primarlu a câsâbălui Constanţa, câftat ti luari di pâradz paranom, şi aţel di ma ninti ministru a Împrustarâl’ei, Elena Udrea, ti abuz tu lucru şi aruşfeti.

Năil’ii minişţrâ numânâsiţ la Finanţăli publiţi şi Fondurili europeani aspusirâ giurâmintul.

Soţial-democratlu Eugen Teodorovici (44 di an’i), ma ninti titular al fondurilor europeani, easti năulu ministru di Finanţi, dupu inşearea di pi ipotisi al Darius Vâlcov. Cumândisearea a Ministerlui a Pâradzlor Europen’i u luă Marius Nica (35 di an’i), ma ninti secretar general tu Ministerlu a Lucurlui.

Tora, România ari nai ma n’ica ratâ di apruchiari a pâradzlor europen’i (56%) hiindaei goala vâsâlii ţi ari unâ ratâ di sum 60%, cu 20% sum media dit UE.

Bucureşti s-ţânu conferinţa a Comandamentului European a Forţilor Armati dit SUA

Bucureşti fu conferinţa a Comandamentului European a Forţilor Armati dit SUA, cu aţei ţi cumândisescu afirerea tu Europa Ţentralâ.

La andamusi s-azburâ di baia temi, icâ provocărili a mediului di sicuritati, lucurlul deadun intrâ armatili adunati la nivel regional şi tu NATO, dânâsearea a ameninţărilor la nivel regional şi global, ama şi planlu di acţiuni mutrinda criştearea a putearâl’ei operaţionalâ a Alianţâl’ei.

Pi di altâ parti, Guvernul di Bucureşti apruchie un proiectu di nom ti dizvârtearea di operaţiun’i icâ ti dânâsearea, apruchiarea a urdinarâl’ei a forţilor armati xeani tu Românii.

Premierlu Victor Ponta dzâsi că easti zborlu di personalu şi armamentul ti NATO, pi cari va-l ţânâ România, tu catandisea a noilor provocări di sicuritati dit flancul estic.

Prezidentul turcu, Recep Tayyip Erdogan, vini tu Românii

Urdinarea a trupilor NATO tu Românii fu temâ ş-pi agenda a moaubeţlor discuţiilor di Bucureşti dintrâ prezidentul român, Klaus Iohannis, şi omologlu a lui di Ankara, Recep Tayyip Erdogan.

România şi Turchia au scupadz ş-interesi deadun, dzâsi caplu a statlui român, cari mai spusi ş-că intrarea ali Turchii tu ţentrul di cumândiseari NATO tu Românii easti di mari simasii.

Pi di altâ parti, Klaus Iohannis adusi aminti că Turchia easti nai ma marli soţ comerţial ali Românii di nafoara ali UE şi zburâ disnău ti andruparea a Bucureştiului ti intrarea a Ankarâl’ei la spaţiul comunitar.

Şi Erdogan zburâ ti criştearea a ligâturilor di dauli părţâ şi ti bunlu lucru deadun pi cari România si Turchia lu-au tu NATO.

Pâzarea europeanâ a laptilui s-liberaliză

Di la 1 di Apriiur, pâzarea europeanâ a laptilui s-liberaliză, unâoarâ cu scutearea a cotilor tu vâsâliili UE. Aestâ meatrâ lipseaşti tora s-ducâ la n’icşurarea a pâhadzlor la produsili di lapti tu-ntreglu spaţiu comunitar.

Fermierl’ii românîi sunt aspâreaţ s-nu da falimentu, iara pâzarea va s-hibâ luatâ di mărli companii multinaţionali dit industria a laptilui. Ministurlu a Agriculturâl’ei, Daniel Constantin, dzâţi, ama, că nu easti loc di aspâreari. Tu minduita a lui, n’icşurarea TVA la mâcări, icâ ş-ti lapti, di la 24% la 9%, meatrâ pi cari Guvernul caftâ s-u-aproachi ahurhinda cu meslui Cireşar şi cari va s-aibâ un bun efectu şi chiola va s-da cali la unâ creşteari a consumlui di lapti.

Pi di altâ parti, cama di unâ n’ii di criscâtori di văţ şi oi dit ma multi giudeţi inşirâ ş-aurlâ anvirinarea, Gioi, dinâintea a Guvernului, anvirinaţ di liberalizarea a pâzarâl’ei a laptilui, ama şi ti aţea că subvenţiili sunt pâltiti amânat.

Năulu Cod Fiscal şi aţel di Proţedurâ Fiscalâ intrarâ tu moaubetea a Legislativlui

Proiectul a năului Cod Fiscal şi aţel di Proţedurâ Fiscalâ intrarâ tu moaubetea a Parlamentului di Bucureşti, dupu ţi furâ apruchiati di Guvernu stâmâna şi tricu.

Premierlu Victor Ponta şi-aspusi nâdia că aesti dit soni va s-hibâ apruchiati pân-tu inşita a sesiunâl’ei parlamentarâ, 30 di Cireşar, ta s-intrâ tu practico la 1 di Yinaru 2016.

Nai ma mărli pruvideri mutrescu TVA di 20% ti tuti bunurili şi serviţiili şi di 9 proţenti ti carne, pescu, lapti, oauâ, legumi ş-fructi. Alti meatri dit năulu cod fiscal ahurhinda dit 2018 caftâ n’icşurarea CAS cu 3 proţenti la angajat şi cu 2 la angajator.

Tu ţi mutreaşti cota unicâ, aestâ lipseaşti s-scadâ, dit anlu 2019, di la 16% la 14%. Consiliu Fiscal nu apruchie alâxerli, iara FMI minduiaşti că România nu poati s-n’icşureadzâ taxili pânâ nu adarâ cama bun proţeslu di administrari a pâradzlor.

Ascultaţ aoa –>