Eveniment Top 31.10.2015

Nomlu a votlui prit corespondenţâ fu apruchiat

Roxana Vasile, 30.10.2015, 12:47

Nomlu a votlui prit corespondenţâ fu apruchiat

Cetăţen’ii român’i ţi bâneadzâ tru xeani va s-poatâ s-ufiliseascâ votlu prit corespondenţâ, ama maşi la alidzerli parlamentari di anlu ţi yini. Udălu a Deputaţlor di Bucureşti apruchie, N’iercuri, un nom tu ţi mutreaşti aestu lucru. Aestâ meatrâ lipsea, dupu ţi, anlu ţi tricu, la alidzerli prezidenţiali, n’ii di cetăţen’i dit diaspora şidzurâ sâhăţ întredz ta ş-aspunâ votlu, iara nâscânţâ di ei nu amintarâ ti furn’iea a andridzerilor psefti.

Soţial-democraţl’ii, la puteari, spun că nomlu apruchiat N’iercuri easti un proiectu-pilot, şi dupu va s-imnâ lucârli la parlamentarli dit toamna anlui yinitor, va s-hibâ zburâtâ şi bâgarea tu practico a a luştui la prezidenţiali şi europarlamentari. Liviu Dragnea, prezidentul PSD: Hiindalor proţeduri proceduri niham ayoriea,, lipseaşti unâ analizâ susto ti aţeali dauâ tururi di alidzeri, tu ţi mutreaşti logistica şi infrastructura, nu s-vru ta s-mai aflâ nica un furn’ii ca nomlu di adzâ s-mai hibâ amânat. Va s-veadâ că tuţ aţei cari ţi nu pistusirâ că va s-armânâ idyili pruvederi şi la alidzerli prezidenţiali icâ s-arâsirâ, ori câtâpâţirâ cu şteari s-aspargâ aestu sucţes al tutulor.

PNL, tu opoziţii, apruchie nomlu cu nâdia că, dupu parlamentarli dit anlu 2016, aestu din soni va s-hibâ bâgat tu practico cama multu.. Deputatlu liberal Mihai Voicu: Avem un pas adrat prit apruchiarea a votlui prit corespondenţâ ti alidzerli parlamentari, ama nu easti întrega ansâreari ţi lipseaşti. Ahât s-poati cu aestâ magioritati parlamentarâ. Avem nâdia că unâ altâ magioritati parlamentarâ, dupu alidzerli dit 2016, va s-ducâ ninti, ama cum lipseaşti, aestu nom.

S-duţi ninti alumta contra a aruşfetâl’ei

Yoryi Nichita, primarlu suspendat a câsâbălui Iaşi, nai ma marli câsâbă dit Estul ali Românii, şi Tiberiu Urdăreanu, prezidentul a unui grup di firmi di mari simasii, UTI, furâ arestaţ, Gioi searâ, ti luari ş-dari di pâradz paranom. Uidisit cu DNA, Yoryi Nichita căftă pâradz pranom ta s-da a firmilor UTI un contractu di cama di 69 di milioani di lei (icâ vârâ 12 milioani di euro) finanţat dit pâradz europen’i. Contractul mutrea lişurarea a urdinarâl’ei rutierâ şi pietonalâ, ama şi scâdearea a nivelui di poluari tu Iaşi.

Pi di altâ parti, tora ayoniea inşitâ dit arestu şi aflatâ sum vigl’ieari giudiţiarâ, aţel di ma ninti ministru di la împrustari, Elena Udrea, easti, disnău, sum controlu ali DNA, t-un nău dosar. Tora tu ipotisea di deputat, ali doamna Udrea îi si aduţi câbati că, tu chirolu cându fu ministru, ari luatâ paranom vârâ 4 milioani di dolari di la un embur, ta s-lu agiutâ la anyrâpsearea a unui contractu. Soţl’ii dit Parlamentu ali Elenei Udrea deadirâ cali, stâmâna aestâ, la câftarea penalâ, ama nu apruchiarâ şi arestarea a ei preventivâ.

Meatri şi performanţi icunumiţi

Guvernul apruchie, tu andamusea di Marţâ, ma multi alâxeri la Codlu Fiscal, prit cari şi scâdearea TVA la apâ, la 9%, alâxearea a regimlui di impozitari a microîntreprinderilor, scutearea a impozitlui pi profit ti unităţli dit educaţia preuniversitarâ şi scâdearea a impozitilor pi dividendi di la 16% la 5%.

Mediul di emburlâki românescu apruchie aestâ dit soni meatrâ, cari va s-intrâ tu practico di la 1 di Yinaru 2016 şi va s-mutreascâ dividendili ampârţâti a persoanilor români, fiziţi şi giuridiţi, ama şi aţeali luati, dit Românii, di persoani nirezidenti. Tut stâmâna aestâ, Guvernul apruchie şi năulu pachet legislativ mutrinda hărgili publiţi, cari yini cu nai ma năili nomuri europeani tu domeni şi prit cari s-caftâ adrarea cama bunâ a infrastucturâl’ei. Pachetlu va s-hibâ pitricut tu proţedurâ di urgenţâ a Parlamentului ti vot.

Analistu di politiţ icunumiţi tu reprezentanţa ali Comisii Europeanâ la Bucureşti, Carmen Mărcuş, ghivânsindaei dit specialişţâ români şi xen’i, dzâsi că România nu şidzu canâoarâ ma ghini tu ţi mutreaşti macroicunumia, dupu programi di agiutor finanţiar cu creditorl’ii di nafâoarâ. Tu idyul chiro, t-un clasamentu adrat di Banca Mondială, România easti pi loclu 37, dit 189 di vâsâlii, tu ţi mutreaşti mediul di emburlâki – alină 11 locuri şi tricu di vâsâlii ca Italia, Ungaria, Arusia, Croaţia şi Gârţia.

Republica Moldova, fârâ Guvernu

Prezidentul român, Klaus Iohannis, fu informat di avinarea, Gioi, a Guvernului tripartit, aspus pro-ocţidental, al Republicâl’ei Moldova şi dzâsi că lipseaşti adrarea cama ayoniea a unui nău Executiv, câ ţe calea câtâ Europa ali vâsâlii lipseaşti s-ducâ ninti.

Uidisit cu prezidentul Iohannis, România ş-aspuni andruparea ali vâsâlii viţinâ tu-ntreaga aestâ catandisi. Tu ţi-l mutreaşti pi caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Bogdan Aurescu, el dzâsi: Easti un lucru di mari simasii ca tutâ clasa politicâ responsabilâ di Chişinău, maxus partidili pro-europeani ţi furâ votati di cetăţen’ii dit Moldova tu Brumar 2014, s-achicâseascâ că lipseaşti arâhatea, stabilitatea, lipseaşti unâ suţatâ pro-europeanâ, ama şi alâxeri di turlii europeanâ.

Guvernul moldovean, cumândisit di liberal-democratlu Valeriu Streleţ, fu scos di Parlamentu dupu unâ moţiuni di cenzurâ ahurhitâ di opoziţia soţialistâ şi comunistâ pro-arusâ. Ti aestâ moţiuni ş-aspusirâ votlu şi membri dit Partidlu Democrat, parti a arcului guvernamental, cari, ca aţei ţi u ahurhirâ, îi aduc câbati al Valeriu Streleţ di aruşfeti şi niputeari ta s-agiutâ vâsâlia. Aestu dit soni dzâsi că, prit anyrâpsearea a moţiunâl’ei, stânga caftâ s-aspargâ arâhatea dit republicâ şi s-u dânâseascâ dit calea ei câtâ Europa.