Eveniment Top – 30.11.2013
Republica Moldova – un pas cama aproapea di U.E.
România Internațional, 29.11.2013, 13:32
Republica Moldova simnă, Vilnius, acordul di asocieri şi aţel di libirâ alâxeari cu UE, la summit-lu a Parteneriatului Estic, ca niurat niham, ti furni’ea că Ucraina apufusi s-nu simneadzâ documentili. Tut cu aestâ furn’ii, premierlu a Republicâl’ei Moldova, Iurie Leancă, dzâsi că aestâ angrâpseari a acordurilor aspuni pistusinea di dauli părţâ dintrâ Chisinau şi UE, şi şi-aspusi nâdia că Moldova va s-hibâ parti a a spaţiului comunitar. Tehnic, simnâtura a Republicâl’ei Moldova, anamisa di Georgia, mutrinda acordurli, aspuni triţearea di prota etapâ a borgil’ei di intrari tu UE, a autorităţlor di Chişinău. Cu unâ dzuâ ninti di summit, Comisia Europeanâ apruchie unâ pripuneari ţi mutreaşti scutearea a vizilor di intrari tu spaţiul comunitar ti cetăţen’ii dit Moldova cari nu au paşaport biometric. Apofasea vini diunâoarâ cu alâvdărli a comisarlui european ti Afaceri Interni, Cecilia Malmström, ama şi aţilui ti Extinderi şi Politicâ di Viţinâtati, Stefan Füle, cari alâvdă reformili apruchiati di autorităţli pro-europeani di Chişinau. Aestâ pripunearea a CE va s-hibâ zburâtâ tu Parlamentul European şi tu Consililu UE. Apruchiarea a aţil’ei di ma ninti republicâ sovieticâ di UE easti andrupâtâ şi di Romania viţinâ, cari, tu aţei dit soni an’i agiunsi boaţea a ambiţiilor pro-europeani a Republicâl’ei Moldova, ama şi sponsor politic di nafoarâ.
România, tu mutrita ali Chinâ
Premierlu chinez, Li Keqiang, adră stâmâna aestâ, unâ vizitâ Bucureşti, mutrinda criştearea a ligâturlilor di turlii politicâ, ama şi criştearea a putearâl’ei tu afaceri, ahât cu România şi cu tutâ regiunea. El fu aştiptat di caplu ali vâsâlii, Traian Băsescu, cari deadi asiguripseri că Romania easti dealihea dişcl’isâ tu ţi mutreaşti criştearea a investiţiilor chinezi tu Europa Centralâ şi di Estu. Bucureştiul poati s-agiungâ un partener icunumic di mari simasii ti Beijing, tu UE, tu minduita a protlui-ministru român, Victor Ponta. Aestâ idei fu apruchiatâ şi di premierlu Li, cari, tu discursul ţi lu avu dinâintea a Legislativlui di Bucureşti, dzâsi că România easti un bun pilon ti ligâtura a Chinâl’ei cu Europa di Estu şi cu UE. Cu furn’iea a vizitâl’ei a şeflui ţi cumândiseaşti Executivlu di Beijing, care vini deadun cu unâ mari delegaţii guvernamentalâ, ama şi di emburi, România şi China angrâpsirâ ma multi acorduri, maxus tu domenea mutrinda energia. Tu idyul chiro, tut Bucureşti, analtul ofiţial di Beijing luă parti la andamusea a premierilor dit Europa Centralâ şi di Est şi China, ama şi la multu mari forum di turlii icunumicâ.
Giustiţia româneascâ – sum lupa a Comisilei Europeanâ
Progresili adrati di giustiţia româneascâ furâ evaluati, Bucureşti, di experţâ dit Comisia Europeanâ, tu cadrul a Mecanismului di Cooperari şi Verificari (MCV). Nai ma marli reper a agendâl’ei alulştor fu andamusea ţi u avurâ cu ministrul di Giustiţii, Robert Cazanciuc. Protili temi ali moaubetâl’ei, la cari luatâ parti şi şefii a nai ma importantilor instanţi şi parcheti dit vâsâlii, furâ: yinitoarea strategii di împrustari a sistemlui giudiţiar, independenţa ali giustiţii, bâgarea tu practico a năilor coduri şi integritatea a magistraţilor. Yinitorlu raportu pi giustiţii va s-hibâ prezentat di Comisia Europeanâ tu ahurhita a anlui ţi va s-yinâ. Aduţem aminti că Executivlu comunitar mutreaşti, monitorizeadzâ evoluţia a giustiţil’ei tu România nica di la intrarea ali vâsâlii tu UE, tu 2007
Poziţia ali Mari Britanii tu dosarlu a lucrâtorilor români easti amendatâ di C.E.
Comisia Europeanâ dzâsi nica unâ oarâ câ libirtatea di imnari a cetăţen’ilor tu UE nu s-negociadzâ şi nu apruchie ici pripunerli a premierului conservator britanic, David Cameron, mutrinda alâxearea a legislaţâl’ei tu domenea a libirâl’ei urdinari a forţâl’ei di lucru. Prezidentul ali CE, Jose Manuel Barroso, dzâsi că dosarlu ţi mutreaşti duţearea ninti a restricţiilor ti român’ii şi vâryârl’i cari vor s-intrâ, dupu 1 di Yinaru 2014, pi pâzarea a lucrului dit Marea Britanie s-azburaşti şi ti prinţipiu di timel’iu ali UE, aţel a libirâl’ei urdinari. Tut pi aestâ tema, imigraţia, Cameron ari unâ reacţii lai, regretabilâ şi ma multu, aspardzi realitatea, dzâsi, tu un interviu dat al BBC, comisarlu european ti Lucru, Laszlo Andor. Reacţiili a ofiţialilor europen’i s-apreasirâ tu catandisea tu cari premierlu britanic hâbârisi câ Londra mutreaşti s-ducâ ninti tuti restricţiili ti român’i şi vâryari, ama şi s-adarâ cama greali proţedurili di tu ţi mutreaşti benefiţiili ti imigranţâ. Dupu intrarea ali Românii şi Vâryârii tu UE, lucrâtorl’ii dit dauli vâsâlii furâ agudiţ” di baia restricţii pi pâzarea di lucru tu ma multi stati comunitari, ama cari, uidisit cu tratatili europeani, va s-hibâ scoasi zorlea tu inşita aluştui an.
Armân’I cu ghini, primvearâ europeană!
Aţeali dauâ echipi româneşţâ di fotbal ţi giucarâ tu competiţiili continentali, campioana Steaua Bucuresti si viţecampioana Pandurii Tg-Jiu, nu amintarâ calificarea tu primvearea europeană. Steaua adră remizâ acasâ 0-0, cu echipa germanâ Schalke 04, tu aţea de-a ţinţea etapâ a grupeior a Ligâl’ei a Campion’ilor. Cu 3 puncte adunati Steaua agiunsi pi aţel di soni loc tu grupă, dupu englezii di la Chelsea Londra, elveţien’ii di la FC Basel şi Schalke 04. Tu Liga Europa, Pandurii chiru, cu 4-1, la Dnepr Dnepropetrovsk, Ucraina. Formaţia româneascâ ari maşi un punctu tu grupâ, dit cari mai adarâ parti italien’ii di la Fiorentina şi portughezii di la Pacos Ferreira.
