Eveniment Top – 30.08.2014
Dişcl’idearea a gazoductului Iaşi — Ungheni
România Internațional, 29.08.2014, 12:01
Dişcl’idearea a gazoductului Iaşi — Ungheni
Premierlu român, Victor Ponta, şi omologlu a lui di Chişinău, Iurie Leancă, dişcl’isirâ, pi 27 di Avgustu, gazoductul dintrâ câsâbadl’ii Iaşi şi Ungheni – proiectu ţi caftâ s-n’icşureadzâ dependenţa a Republicâl’i Moldova di gazili dit Arusii.
Aestu lucru fu tu idyea dzuâ cu Dzua ali independenţâ a Republicâl’ei Moldova, iara zborlu pitricut di România aspuni întreaga andrupari mutrinda scupadzl’ii europen’i a Chişinăului, dzâsi, la Radio România, premierlu Victor Ponta: Aestu gazoductu asiguripseaşti, ti prota oarâ tu isturia a Moldovâl’ei, posibilitatea ta s-aibâ gazi nu maşi dit Estu, maşi dit unâ goalâ sursâ, ama ş-di câtâ România. Deadun criştem ş-agiundzem s-him parti dit Evropa. La Chişinău şi Ungheni vrum s-pitriţem aestu zbor, că him deadun şi că maşi aşi va s-putem ş-nâ alumtâm ti iţi lucru va nâ lipseascâ.”
Premierlu Iurie Leancâ zburâ ş-ti benefiţiili di turlii icunumicâ pi cari gazoductul va li aducâ tu vâsâlia a lui, ama ş-ti împrustarea a statutului evropean a Republicâl’ei Moldova: Aesti proiecti nu suntu ici contra a altuivârâ, icâ maşi mutrescu intereslu, scupolu a Republicâl’ei Moldova — chiola că zburâm di sculii, di spitali icâ di agenţâ icunumiţ. Aşi, nica unâ oarâ, nâ si-aratâ că va s-him cama pi cicioari şi că nu va nâ mai adarâ canâ problemi.”
Tu idyea dzuâ fu dişcl’is şi servicilu SMURD tu Republica Moldova, unâoarâ cu donarea ali Românii a nâscâtor amaxi, ayoriea adrati ti aestu lucru.
Loclu ali Românii mutrinda catandisea dit Ucraina
România nu aproachi ici acţiun’ili ali Arusii di andrupari a separatişţâlor dit Estul ali Ucrainâ şi ş-aspuni iara andruparea mutrinda suveranitatea şi integritatea teritorialâ aliştei vâsâlii. Aesti zboarâ suntu a prezidentului Traian Băsescu, dupu ţi catandisea dit Ucraina agiunsi ma lai. Caplu a statlui român dzâsi că Bucureştiul nu pistipseaşti că contra ali Ucrainâ vini vârâ invazii, ama dzâţi că easti zborlu di unâ crişteari a agiutorlui ali Arusii tu ţi-i mutreaşti pi separatişţâ, prit alâxearea di tehnicâ di alumtâ şi prit pitriţearea a nâscântor militari specialişţâ, ayoriea andrepţâ ti ahtări catandisi.
Deadun cu Analtul reprezentantu ali UE ti Afaţeri Externi şi Politiţi di Securitati, Catherini Ashton, Traian Băsescu apruchie ca hiindaei multu greau catandisea mutrinda securitatea dit Ucraina. Ofiţialu european luă parti la andamusea di cathi an ali diplomaţii româneascâ, andreaptâ Bucureşti, tu chirolu 27-29 di Avgustu,şi iu catandisea dit Ucraina agiunsi protâ temâ di moaubeti.
Andamusea di cathi an ali diplomaţii româneascâ
La andamusea di cathi an ali diplomaţii româneascâ, caplu ali diplomaţii di lBucureşti, Titus Corlăţean, exiyisi că, chiola catandisea dit Ucraina easti multu lai, nu ari piricul di securitati ti Românii.
Titus Corlăţean: Nu avem câ ţe s-nâ dăm nanâparti dit loclu a nostru limpid ş-pi cari-l vrem ş-tu Uniunea Europeanâ şi NATO mutrinda regimlu di sancţiun’i. Aesti lucri nu suntu ti pâzâripseari. Nu s-poati s-apruchiem rescriearea a îndreptlui internaţional, rescriearea a timeilui a legalitâl’ei internaţionalâ şi câlcarea a nâscântor prinţipii cari asiguripsescu buna imnari mutrinda ordinea şi arâhatea internaţionalâ.”
Catandisea dit Ucraina adusi gaileadz şi ti Republica Moldova. Hiindaei la Andamusea di cathi an ali diplomaţii româneascâ, Natalia Gherman, Ministru di Externi al Republicâl’ei Moldova, apruchie, anamisa di omologlu a ei dit Georgia, că iţi alumtâ tu Ucraina easti un piricul, icâ ti vârâ polim.
Hiindalui ş-el la aestâ dit soni andamusi, premierlu Victor Ponta dzâsi că, la Summitlu NATO ţi va s-hibâ tu Vâsâlia a Galilor, România caftâ împrustearea a flancului estic aliştei Alianţâ, împrustarea a suţatâl’ei di turlii strategicâ cu Turchia şi cu Polonia, ama şi ma mulţâ militari dit NATO tu Românii.
Premierlu lâ câftă a reprezentaţâlor dit diplomaţii s-aspunâ limpid ţi minduiaşti România andicra di nai ma mărli subiecti şi tu idyul chiro s-aspunâ interesili legitimi ali vâsâlii, ali Uniuni Evropeanâ şi a soţlor a ei.
Apofasi mutrinda migraţia di turlii politicâ
Alepţâl’ii locali dit Românii va s-poatâ s-alâxeascâ formaţiunea politicâ dit cari adarâ parti, aestu lucru dupu ţi Guvernul apruchie unâ ordonanţâ di urgenţâ mutrinda aestu lucru.
Di cându fu anyrpsit aestu documentu, primarl’ii, prezidenţâl’ii a consiliilor giudeţen’i, consilierl’ii locali şi consilierl’ii giudeţen’i va s-poatâ s-intrâ, tu 45 di dzâli, tu iţi formaţiuni vor ei, fârâ ş-chearâ mandatlu. Premierlu Victor Ponta exiyisi că aestâ meatrâ va s-da cali ti activitatea a autorităţior locali. Opoziţia, ama, nu aproachi ici aestu lucru, ti ei hiindalui nidemocratic, spunândalor că aestu actu caftâ maşi s-agiutâ la amintarea di capital electoral.
Dauâ echipi di fotbal româneşţâ tu grupili ali Europa League
Amintâtoarea a Cupâl’ei ali Românii la fotbal, Astra Giurgiu, tricu ma largu tu grupili ali Europa League, chiola chiru mecilu, Gioi, pi terenlu a ei, cu scorlu di 0-1 cu echipa francezâ Olympique Lyon, tu daua etapâ a play-off-ului aliştei competiţii. Tu gioclu tur, iu amintă cu scorlu 2-1, Astra s-hârsi di clauza a golului dit deplasari.
Aţea de-a daua reprezentantâ ali României tu aestâ competiţii, Petrolu Ploieşti inşi dit Europa League, dupu ţi chiru cu scorlu di 2-1, dinâintea a campionâl’ei ali Croaţii, Dinamo Zagreb. Tu mecilu tur, croaţl’ii amintarâ cu 3-1.
Şi campioana ali Românii, Steaua Bucureşti, va s-gioacâ tu grupili aliştei competiţii, chiola, N’iercuri, la Sofia, inşi dit play-off-lu a Ligâl’ei a Campion’ilor, câ ţe nu amintă mecilu dit Vâryârii, cu echipa Ludogoreţ Razgrad.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>
