Eveniment top 30.05.2015

Experţâl’ii FMI şi ali CE bitisirâ unâ nauâ misiuni di turlii tehnicâ di evaluari a aţil’ei di tora ayoniea achicâseari di finanţari anyrâpsit cu România

România Internațional, 29.05.2015, 14:24

Reprezentanţâl’ii a Fondului Monetar Internaţional şi ali Comisii Europeanâ ş-bitisirâ Martâ, Bucureşti, misiunea di turlii tehnicâ di evaluari a aţilui di tora ayoniea program finanţiar tu dizvârteari.

Aestu lipseaşti s-bitiseascâ di toamnâ. Moaubeţli furâ prota pi alâxerli a Codlui Fiscal şi pi meatrili icunumiţi aştiptati dupu 1 di Yinaru 2016. Luni, experţâl’ii FMI si CE zburârâ la Guvernu ti impactul mutrinda n’icşurarea a taxilor şi impozitilor pi amintatiţli la bugetlu di stat.

Ei va s-toarnâ Bucureşti tu inşita a meslui ţi yini, ti unâ evaluari a aliştei achicâseari.

Năi moaubeţ mutrinda intrarea ali Românii tu zona euro

Prezindentul al Românii, Klaus Iohannis va s-andreagâ moaubeţ cu partidili politiţi ta s-agiungâ la unâ achicâseari politicâ mutrinda intrarea ali Românii tu zona euro. Caplu ali vâsâlii zburâ, Gioi, ti aestu lucru, cu premierlu Victor Ponta şi cu guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu.

Uidisit cu un comunicat ali Prezidenţil’i, unâ ahtari achicâseari va s-da cali la unâ strategii naţionalâ di triţeari la moneda euro, ama şi a unui calendar di meatri icunumiţi, monetari, legislativi şi instituţionali, ca România s-hibâ ietimâ.

S-apufusi adrarea a unui Comitet di Cumândiseari a proţesului di apruchiari a monedâl’ei deadun, cari s-asiguripseascâ cumândisearea şi vigl’iearea a etapilor ti aestu scupo.

Premierlu Victor Ponta dzâsi că intrarea ali Românii tu zona euro nu lipseaşti s-hibâ unâ meatrâ zorlea, ama lipseaşti s-da cali la alâxeri tu minduita a oamin’ilor, cari s-achicâseascâ că aestu proţes nu caftâ maşi ghineţ, ama ş-angâtan.

CE apruchie programlu di împrustari a horilor ali Românii ti chirolu 2014-2020

Comisia Europeanâ apruchie, Marţâ, programlu di împrustari a horilor ali Românii ti chirolu 2014-2020 ti bâgarea tu practico a aluştui, Bucureştiul avândalui, tu yinitorl’ii 7 an’i, cama di 9 miliardi di euro.

Pâradzl’ii daţ ali Românii suntu di 8,2 proţenti dit Fondul European Agricol ti Împrustari Ruralâ — nai ma mari dintrâ aţeali 24 di programi apruchiati di Executivlu comunitar.

Pâradzl’ii va s-hibâ ufilisiţ ti scutearea tu migdani ali competitivitati şi ti alâxearea a sectorlui agricol, afirearea a mediului şi alâxerilor di turlii climaticâ, icâ ti agiutarea a împrustarâl’ei icunumicâ., adrarea di locuri di lucru şi unâ banâ cama bunâ tu horli dit Românii, multi dit eali sum nivelu naţional şi ali UE.

Tut Marţâ, Senatlu di Bucuresti nu apruchie unâ moţiuni simplâ pitricutâ di PNL (protlu partid di opoziţii) mutrinda catandisea dit agriculturâ. Aţei ţi u câftarâ inşearea di pi iptisi a minsturlui di resortu, aspusirţ protili problemi cu cari s-alumtâ agricultorl’ii român’i, nai ma oarfân’ii dit UE, şi dzâsirâ că nomurli dit domenea agricolâ dit aeşţâ dit soni trei an’I, easti unâ chiatrâ tu-mprustarea aluştui sector.

România – la Summit-lu a Proţeslui di Lucru Deadun tu Europa di Sud-Estu di Tirana

România fu apufusitâ s-l’ia parti la împrustarea a lucurlui deadun regional, dzâsi premierlu Victor Ponta la Summit-lu a Proţesului di Lucru Deadun tu Europa di Sud-Estu di Tirana.

Andamusea, la cari vinirâ capi di vâsâlii şi di guvernu dit vâsâliili membri SEECP, fu andreaptâ pi timeilu a tutulor provocărilor mutrinda sicuritatea tu Europa şi tu Orientul di Mesi, iara protili temi di moaubeti mutrirâ evoluţiili tu plan regional icâ perspectiva europeanâ a vâsâliilor dit Balcan’ii di Vestu.

Tu zboarâli a lui, premierlu Ponta mai dzâsi că România easti dişc’ilisâ s-ascoatţ tu migdani năi proiecti, maxus tu ţi mutreaşti domenea ali energii, a infrastructurâl’ei, ama şi a seciritatâl’ei di turlii ţiberneticâ.

El adusi aminti că andruparea a Bucureştiului ti criştearea ali UE, pi timeilu a tinisearâl’ei a criteriilor di apruchiari. Ponta spusi ş-că Uniunea lipseaşti s-creascâ tuti pâzâripserli di apruchiari şi alantor vâsâliilor dit regiuni.

România va s-aproachi oamin’I şi caftâ apanghiu, azil, icâ şi refugiaţ di nafoara ali vâsâlii.

România lipseaşti s-aproachi tu yinitorl’ii doi an’i cama di 2.300 di migranţâ, t-un proeictu european cari caftâ s-asiguripseascâ unâ cama bunâ distribuţii a dzâţlor di n’ii di oamin’I cari caftâ agiutor ş-cari sutnu piricul ş-chiarâ bana ta s-agiungâ tu UE.

Bucureştiul aşteaptâ cama di 1.700 di ahtări oarfân’i agiumţâ tu Italii şi Gârţii prit Amarea Mediteranâ, ama şi alţi 650 di refugiaţi di nafoara ali UE, dupu ţi executivlu comunitar lâ câftă a vâsâliilor membri s-agiutâ, pi un chiro di doi an’i, 20.000 di persoani dit vâsâlii di aproapea, ţi au anaghi di agiutor internaţional.

Ti cathi refugiat apruchiat, Comisia Europeanâ va s-da 6.000 di euro. Comisarlu ti migraţii, Dimitris Avramopoulos, exiyisi că aestâ cotâ di distribuţii s-adră pi patru criterii: produslu internu brut, totalu a poplui, rata a şomajlui şi numirlu a câftărilor di agiutor înreghistrati ma nâinti di vâsâlii.Uidisit cu Eurostat, tu anlu 2014, tu România apruchiarâ agiutor 460 di sirien’i, 120 di irakieni şi 70 di afgani.

Steaua Bucureşti easti disnău campioana ali Românii la fotbal

Steaua Bucuresti amintă, treia oarâ unâ dupu alantâ, campionatlu ali Romanii la fotbal. Easti aţel de-26-lea titlu dit isturia a clublui. Gioi, tu aţea dit soni etapâ, Steaua bitisi isa tu deplasari la Iaşi, iara analtâ echipâ cu cari s-alumta ti aestu titlu, ASA Târgu Mureş, chiru pi terenlu a ei cu Oţelu Galaţi.

Aduţem aminti că dit sezonlu yinitor, Liga I la fotbal va s-aibâ maşi 14 echipi, cari va s-gioacâ tu turlia play-off şi play-out.

Audio –>

Armânipsearea: Cristina Mina