Eveniment top – 29.11.2014
PSD, dupu prezidenţiali
România Internațional, 30.11.2014, 13:36
PSD, dupu prezidenţiali
Împlin di tensiu’ni, lungu, ama necesar — ași zbura premierlu Victor Ponta ti Comitetlu Executiv Naţional al PSD. Fu prota andamusi a unui for di cumândiseari a soțial-democrațlor român’i dupu ți caplu a executivlui chiru alidzerli prezidențiali di tora ayoniea.
Ți lucru furâ apufusit? Ca PSD s-ducâ ninti cu guvernarea ali vâsâlii. Dupu ți UDMR apufusi s-iasâ dit Executiv, populişțâl’ii dit PPDD hâbârisirâ că suntu dișcl’iși s-intrâ tu unâ nauâ suțatâ di guvernari anamisa di PSD-UNPR-PC şi Partidlu Liberal Reformator. Di mari impactu fu ti opinia publicâ și apofasea a Comitetlui, icâ dit arândurli a partidlui s-iasâ scoși trei membri cânâscuț.
Victor Ponta: “Aței 80 di soț dit partid cari ș-aspusirâ votlu ti pistipsirâ că vini un chiro cându cathiun lipseaști s-imnâ pi calea lui. Zburâm ti yinitor, ama ș-di lucurlu că unâ echipâ lipseaști s-hibâ ligatâ ta s-poatâ s-amintâ tu catandisili greali.”
Că lucârli la Comitetlu Executiv Naţional al PSD furâ-ncinsi o aspuni reacţia ti presâ al Marian Vanghelie, ma ninti vițe-prezidentu, unlu dit aței scoși tora ayoniea dit partid: “Nu am vidzutâ canâoarț tu bana mea unâ ahtari execuții niți la Partidlu Comunistu. Lâ-i fricâ di un congres dealihea şi câftarâ s-nâ scoatâ dit partid. Va vâ ciudusiț s-videț cum va s-hibâ lucârli ș-cari va s-yinâ cu mini.“
Congreslu PSD easti aștiptat di primvearâ, tu meslu Marțu. Atunțea va s-hibâ scoasi tu migdani un nău proiectu politic şi unâ nauâ echipâ; tuti aesti ca PSD s-ascapâ di zboarâli di ‘comunistu’, ‘coruptu’ şi ‘cumândiseari di baron’i’.
Bilanţul a Direcţil’ei Naţionaâ Antiarușfeti
Prezidentul aleptu ali Românii, Klaus Iohannis, dzâți că fenomenlu mutrinda arușfetea easti nai ma marea problemâ internâ di sicuritati naţionalâ, cari duți la segregari di turlii icunumicâ şi soțialâ, ama şi la darea pisti cap a valorilor. Ti ațea — dzâți el — lipseaști un proces di asanari moralâ a clasâl’ei politicâ.
Tu minduita a procurorlui şef a Direcţil’ei Naţionalâ Antiarușfeti, Laura Codruţa Kövesi, pistusinea a oamin’ilor tu instituţia pi cari u cumândiseaști criscu. O aspuni numirlu mari di sesizări viniti di la cetăţen’i şi di la instituţiili publiți, altili andicra di servițiili di informaţii, pi cari s-întimil’iarâ 83% dit dosarili dit proțl’i dzați meși a anlui.
Laura Codruţa Kövesi:“Pânâ tora, tu 2014, vinirâ cama di 1.600 di sesizări di la persoani fiziți şi giuridiți, andicra di anlu 2010, cându furâ pitricuti mași 1.032. Pistipsescu că l’iei contactu cu unâ instituţii mași atunțea cându ai pistusini tu lucurlu a ei și cându știi ai cali s-țâ si da unâ soluţii bunâ, cum u aștepțâ.” Mași estan furâ condamnati ti acti di arușfeti 1.007 di persoani.
Unâ afaceri di milioani di euro tu videala a anchetatorilor
Autoritatea Naţionalâ ti Restituirea a Proprietăţlor easti tu videala al DNA. Ma ninti șefâ, Crinuţa Dumitrean, easti, di Marţâ, tu arestu ti 30 di dzâli, iar ațea di ninti vițeprezidentâ, Oana Vasilescu, easti câftatâ tu libertati, sum control giudițiar, tu un dosar tu cari eara deja arestatâ și Alina Bica, pânâ tora ayoniea, şefâ a DIICOT. Aluștor dit soni trei persoani lâ si aduți câbati di abuz tu lucru tu chirolu cându erau membri ti Comisia Centralâ cari s-ocupâ di restituiri di terenuri luati paranom tu regimlu comunistu.
Tu anlu 2011, eali au acceptatâ să-i pâlteascâ despăgubiri di trei ori ma mări a nâscântui embur ti un parcu dit Bucureşti. Pregiudicilu treați di 60 di milioane di euro. Cum dit Comisii adrau parti și deputatlu democrat-liberal, Cătălin Teodorescu şi ațel al UDMR, Marko-Attila Gabor, procurorl’ii câftarâ acordul a Udălui Deputaţilor ti arestarea lor.
Niți emburlu Dorin Cocoş nu easti xenu mutrinda aesti dit soni lucri. Ma ninti nicuchir a liderlui a Partidlui Mişcarea Popularâ / Urdinarea a Poplui, Elena Udrea, candidatâ, estan, la Prezidențil’ia ali Românii, Dorin Cocoș ari câftatâ 10 milioane di euro ta s-agiutâ tu ți mutreaști câftarea di despăgubiri.
Microsoft — un dosar cu numi greali
Senatorlu UNPR, Şerban Mihăilescu, ma ninti secretar general a Guvernului, s-dusi, Gioi, la Direcţia Naţionalâ Antiarușfeti, iu procurorl’ii i-aspusirâ di câbațli ți îi si aduc tu ”dosarlu Microsoft”, mutrinda ancupârarea di licenţi IT ti sculiili dit Românii. A parlamentarlui îi si aduți câbati că ari câftatâ pâradz ta s-adarâ trafic di influenţâ tu favoarea ali companii Fujitsu Siemens Computers, intermediarlu a licenţilor Microsoft.
Suspectatâ di abuz tu lucru, ma ninti ministru soțial-democrat ali Educaţii, Ecaterina Andronescu, fu bâgati și ea sum acuzari tu idyul dosar tu cari DNA câftă acordul ti câftarea penalâ a 9 miniştri di ma ninti dit guvernări ș-di dreapta, ș-di stânga.
Intraț şi ei tu aestâ catandisi, emburl’ii Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş, ațel di ma ninti ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi primarlu a câsâbălui Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, pot s-armânâ tu arest ti nica 30 di dzâli, magistraţl’ii a instanţâl’ei supremâ criscândalor mandatili di arestari preventivâ.
Republica Moldova – la oara a alidzerilor
De rezultatlu a alidzerilor parlamentari di Dumânicâ, dit Republica Moldova, ma ninti sovieticâ, magioritar românofonâ, easti ligatâ direcția câtâ cari va s-anchiseascâ vâsâlia – câtâ Occidentu icâ nâpoi câtâ Arusia. Electoratlu s-aspuni favorabil, uidisit cu sondajili di opinie aților trei partidi pro-europeani ți sunt reprezentati tu parlamentu şi cari, deadun, va s-l’ia vârâ 40% dit voturi.
Idyili sondaji dau, ama, Partidlu a Comunişțâlor ca hiinda formaţiunea cu nai ma mulțâl’ii votanţâ — vârâ 20%. Bucureşti, iu clasa politicâ andrupaști calea europeanâ a Chişinăului, rezultatlu a votlui easti aştiptat cu mari interes.
Armânipsearea: Cristina Mina
Ascultaţ aoa –>