Eveniment Top – 29.08.2015

Mihai Pelin, 28.08.2015, 12:33

Năulu Cod Fiscal va s-hibâ disnău mutrit tu Parlamentu stâmâna ţi yini

Dupu moaubeţli di Gioi, aţei ţi cumândisescu partidili parlamentari di Bucureşti s-achicâsirâ tu ţi mutreaşti Codlu Fiscal, pitricut tu Parlamentu di prezidentul Klaus Iohannis, ta s-hibâ disnău zburât.

Ei s-achicâsirâ ca aestu dit soni s-hibâ apruchiat aşi cum easti tora, ama fârâ data di la cari va s-intrâ tu practico nâscânti pruvideri. Luni, ahât suţata guvernamentala PSD-UNPR-ALDE, ama şi PNL şi UDMR, dit opoziţii, s-achicâsirâ că actul normativ nu lipseaşti s-hibâ apruchiat ayoniea, fârâ minduiari susto şi u alâsarâ nanâparti andamusea parlamentarâ extraordinarâ, andreaptâ maxus ti moaubetea şi apruchiarea a Codlui.

Aestâ câftari, di mutreari disnău a actului, va s-hibâ votatâ tu andamusea ordinarâ ţi ahurheaşti stâmâna ţi yini. Nâinti andrupât di Guvernu şi votat di tuţ senatorl’ii şi deputaţl’ii, Codlu fu disnău pitricut tu Parlament câ ţe, dzâţi prezidentul, bâgarea aluştui tu practico nu easti ici sustenabilâ.

Autorităţli români bagâ tu practico protili meatri dupu ghiderli dit agriculturâ, ti furn’ia a câroarâl’ei

145 di milioani di euro va s-hibâ dati a Ministerlui di Agriculturâ pi anlu 2016 ti ahurhearea a andridzearil’ei a protâl’ei infrastructurâ di adâpari, ama lipseaşti unâ achicâseari di turlii politicâ ta s-poatâ s-hibâ daţ, pi un chiro di şapti an’i un dupu alantu, idyea sumâ, dzâsi ministurlu ti Agriculturâ şi Împrustari a horilor, Daniel Constantin.

El vini tu Comisia ti agriculturâ dit Udălu a Deputaţlor di Bucureşti cu un raportu mutrinda ghiderli adrati di câroari estan. Fermierl’ii, cari spun că ari chireri di vârâ douâ miliardi di euro, câftarâ andruparea a Guvernului ta s-nu da falimentu şi s-iasâ di pi pâzari. Nai ma aspartili culturi suntu aţeali di misur – 70 trâ sutâ, lilicea-soarilui – 60 trâ sutâ, rapiţa şi soia.

Uidisit cu nâscânti studii adrati di Banca Mondială, ti andridzearea a protâl’ei infrastructurâ di adâpari dit Românii, easti ananghi di vârâ miliardu di euro.

Controloril’i di trafic aerian dit Românii aurlâ grevâ generalâ di la 1 di Yismârciun

Di la 1 di Yismârciun, lucrâtorl’ii di la Administraţia Românâ di Trafic Aerian (ROMATSA) pot s-intrâ tu grevâ pi un chiro niştiut, dupu ţi pâzâripserli dintrâ sindicalişţâ şi reprezentanţâl’ii a Ministerlui di Transporturi pi tema a amintatiţlor şi a sinfuniilor tu cari lucreadzâ nu agiumisirâ la niţi vârâ achicâseari.

Sindicatili câftarâ di ma multi ori inşearea di pi ipotisi a directorlui general al ROMATSA, Ion Aurel Stanciu, iara tu aestu chiro el fu bâgat pi ipotisea di secretar di stat a Ministerlui a Transporturilor dupu unâ apofasi di tora ayoniea a premierlui Victor Ponta.

Anvirinaţ di năulu contractu colectiv di lucru, pi 15 di Alunar, controlorl’ii di trafic intrarâ tu grevâ di avertismentu di dauâ ori – unâ catandisi cum nu mai fu tu sistemlu aerian românescu. Uidist cu ROMATSA, ţi ari tora vârâ 1.500 di lucrâtori, prit Românii trec cathi dzuâ 2.500-3.000 di aeroplani.

Imigranţâl’ii ţi ahurhirâ s-intrâ tu Europa tu aesti dit soni dzâli, pot s-agiungâ ş-tu Românii.

România nu s-alumtâ cu un val mari di imigraţâ, dupu criştearea a numirlui di oamin’I ţi yin pi calea a Balcan’ilor di Vestu, dzâsi, Gioi, Bucureşti, viţepremierlu ti sicuritati naţionalâ, Gabriel Oprea, dupu andamusea a Comitetlui Naţional ti Catandisi Ayoriea di Urgenţâ.

El mai dzâsi că autorităţli români apufusirâ, ama, s-creascâ meatrili di sicuritati la sinurlu cu Sârbia. La nivelu a întreagâl’ei Românii suntu şasi ţentri di apanghiu ti aţei ţi caftâ agiutor, azil, cu aproapea 1.500 di locuri, iara proţentul di ocupari a aluştor easti tora iuva la 20.

Sindicatili dit Educaţii caftâ criştearea a amintatiţlor

Pâzâripserli mutrinda criştearea a amintatiţlor dit sistemlu di anviţari dit Românii va s-ahurheascâ disnău dupu 15 di Yimârciun, cându va s-hibâ elementi limpidz ligati di bâgarea tu practico a Nomlui ti Amintatic şi a năului Cod Fiscal, dzâţi ministurlu ti Educaţii, Sorin Câmpeanu.

Pripunerili di crişteari a amintatiţlor dit educaţii furâ zburâti tu Guvernu, tu sinfuniili tu cari sindicatili dit Înviţâmintu caftâ unâ crişteari cu 15%. Pi di altâ parti, Executivlu apruchie, prit ordonanţâ di Urgenţâ, criştearea cu 25% a amintatiţlor dit sistemlu public di sânâtati, ahurhindalui cu 1 di Sumedru.

Giucâtoarea românâ di tenis, Simona Halep, disnău pi doilu loc tu WTA.

Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep alină di pi treilu pi doilu loc tu clasamentul mondial (WTA), dupu ţi agiumsi tu finala a turneului di la Cincinnati (SUA), ama pi cari u chiru Duminicâ, dinâintea ali Serena Williams.

Pi protlu loc armâni Williams, iar pi trei easti rarusoaica Maria Şarapova. Dit protili 100 di giucâtoari dit lumi adarâ parti nica patru feati dit Românii: Irina Begu armâni pi loclu 28, Monica Niculescu easti pi 37, Alexandra Dulgheru alină un loc, easti pi 51, iara Andreea Mitu armâni pi 74.