Eveniment Top – 28.03.2015

Proiectili ti Codlu Fiscal si aţilui di proţedurâ di turlii fiscalâ furâ apruchiati di guvernul român

România Internațional, 28.03.2015, 12:01

Guvernul di Bucureşti apruchie proiectili a Codlui Fiscal şi a Codlui di Proţedurâ Fiscalâ ş-li pitricu tu Parlamentu, ti moaubeti şi anyrâpseari. Năulu Cod caftâ s-ayuniseascâ criştearea icunumicâ prit scâdearea a fiscalitatâl’ei.

Din năili pruvideri di nai ma marea simasii adarâ parti n’icuşarea TVA di la 24% la 20% ti tuti bunurili şi serviţiile, icâ la 9% ti carni, pescu, lapti, oauâ, ligumi şi fructi.

Chiola aesti n’icşurări sunt aştiptati s-intrâ tu practico tu ahurhita a anlui ţi va s-yinâ, premierlu Victor Ponta dzâţi că s-poati ca eali s-ahurheascâ nîinti di 1 di Yinaru 2016. El mai dzâsi ca năulu Cod Fiscal nu va s-adarâ ghideri tu ţi mutreaşti pensiili icâ amintatiţli dit Românii, hiindalui, tu idyul chiro, un cadru modernu ti taxili şi impozitili locali. Accizili ti protili produsi energhetiţi va s-n’icşureadzâ ş-eali. Alti meatri ţi adarâ parti dit năulu Cod Fiscal, ahurhinda dit 2018, caftâ scâdearea CAS, cu trei proţenti ti lucrâtori şi cu douâ proţenti ti angajator.

Tu ţi mutreaşti cota unicâ, aestâ dit soni lipseaşti s-n’icşureadzâ dit anlu 2019, di la 16% la 14 tru sutâ. Scutarea impozitilor pi dividendi, a taxâl’ei pi construcţii ayoriea icâ scâdearea accizilor sunt alti meatri ţi va s-intrâ tu practico pânâ tu 2020. Opoziţia parlamentarâ hâbâriseaşti că va s-amendeadzâ douli coduri. Liberalii minduiescu că unâ crişteari a taxilor şi impozitilor locali, aşi cum s-aşteaptâ dupu bâgarea tu practico a năilor coduri, va s-adarâ ghideri tu mediul di afaţeri.

Ei ş-da zborlu că va s-aibâ angâtan mutrinda sustenabilitatea a nâscântor meatri hâbârisiti di guvernul dominat di soţial-democraţ, ta s-afireascâ di chireri di la fondurli ti pensii, amintatiţi, sânâtati icâ înviţâmintu.

Alumta contra aruşfetâl’ei tu România s-duţi ninti

Aţel di ma ninti ministru român di finanţi, Darius Vâlcov, va s-hibâ anchetat tu arestu acasâ la el, tu dosarlu tu cari îi si aduţi câbati ti trafic di influenţâ. Anchetatorl’ii spun că tu chirolu 2008 — 2009, cându Vâlcov era primar tu câsâbălu Slatina (tu Sud), ari datâ cu preferintâ lucrări la nâscânti companii, cu pâradz di la bugetlu public, tuti aesti ti unâ mitâ di dauâ milioani di euro.

El fu arestat preventiv, N’iercuri, dupu-ndauâ sâhăţ dupu ţi Senatlu apruchie unâ câftari di la DNA. Pi di altâ parti, senatorl’ii nu apruchiarâ unâ idyea câftari tu ţi-l mutreaşti pi aţel di ma ninti minstru di la Transporturi, Dan Şova.

Aluştui dit soni îi si aduţi câbati di complicitati la abuz tu lucru, tu un dosar tu cari s-caftâ activitatea a dauâ companii energhetiţi di stat. Apofasea a Senatlui tu ţi-l mutreaşti pi Sova, vidzut ca hiindalui un apruchiat de-al Victor Ponta, deadi cali la baia reacţii, di la caplu ali vâsâlii, la opoziţii, la DNA şi la-ndauâ ambasadi xeani di Bucureşti.

Prezidentul Klaus Iohannis pitricu zboarâ la Curtea Constitutionalâ şi câftă ca aestâ dit soni s-aibâ angâtan tu ţi mutreaşti iţi conflictu di turlii constituţionalâ dintrâ puterili giuridicâ şi legislativâ. Caplu ali vâsâlii minduiaşti că purtata a Parlamentului tu catandisi cum easti aţea a senatorlui Dan Şova dusi la blocaj instituţional, prit niputearea ta s-hibâ bâgati tu practico procedurli giudiţiari Unâ contestatii pitricu tu aestu caz şi PNL, dit opoziţii

CCR hâbârisi că va s-giudicâ contestaţiili pi 8 di Apriiur. Votlu dit Senat dişcl’idi disnău moaubetea publicâ ti ţi aţea ţi agiumsi multu giudicata imunitati a alepţâlor.

Yurtuseari – 97 di an’i di la Unirea a Basarabâl’ei cu România.

Pi 27 di Marţu s-încl’isirâ 97 di an’i di la Unirea a Basarabâl’ei (Estu) cu România. Ti aesti yurtii, ministurlu diligat ti ligâturli cu român’ii ditru xeani, tu Guvernul di Bucureşti, Angel Tîlvăr, adră unâ vizitâ ofiţialâ tu Republica Moldova.

Bucureşti, prezidentul a Parlamentului di Chişinău, Andrian Candu, s-andamusi cu premierlu Victor Ponta, cu ministurlu di Externi, Bogdan Aurescu, şi cu prezidenţâl’ii aţilor doi udadz a Parlamentului, cari şi-aspusirâ disnău andruparea ti integrarea europeanâ a Republicâl’ei Moldova.

Unirea a Basarabâl’ei cu România fu yurtusitâ du dauli vâsâlii prit moaubeţ, scuteri di carti, conţerti icâ ceremonii di turlii religioasâ. Pi 27 di Marţu 1918, Sfatlu ali Vâsâlii, (organ legislativ di Chişinău) apufusea unirea cu Vâsâlia-dadâ aliştei dit soni Republicâ, cu un popul magioritar românescu, pânâ atumţea, hiindaei cum cumândisearea a imperiului arus.

Aestâ di tora Republicâ Moldova fu adratâ, pi unâ parti a teritoriilor româneşţâ dit Estu, luati nâpoi di Moscova tu anlu 1940, dupu un ultimatum a dictatorlui sovietic Stalin.

Ligâturi româno – britaniţi

Ministurlu britanic a afirearâl’ei, Michael Fallon, adră unâ vizitâ Bucureşti, ta s-zburascâ cu omologlu a lui român, Mircea Duşa, andicra di catandisea di sicuritati tu Amarea Lai ş-ti meatrili ţi lipseascu bâgati tu practico di dauli vâsâlii ta s-asiguripseascâ tu zonâ prezenţa, cu arândul, a puterilor NATO.

Fallon hâbârisi că Marea Britanii va s-li’a parti cu trupi tu aţeali dauâ comandamenti a alianţâl’ei cari va s-intrâ tu practico tu Românii. Doil’ii ofiţiali zburârâ ş-ti catandisea di turlii politico-militarâ dit regiuni ş-ti anexarea a Crimeeâl’ei di Arusia.

Evoluţia a catandisâl’ei dit viţinâtatea esticâ ali UE, cu baia minduiari la Ucrain, fu zburrâtâ, Londra, şi di .ministurlu român di Externi, Bogdan Aurescu, cu omologlu a lui britanic, Philip Hammond. Doil’ii apruchiarâ ligâturli streasi şi bunlu lucru deadun a daulor stati, îmtimil’iati pi un Partenerial Strategic ţi mutreaşti sicuritatea.

Ascultaţ aoa –>