EVENIMENT TOP

România organizeadză dumănică, 27 agheazmaciune/septembrie, protil aleadziri tru chiro di pandemie. Cetăţean’il’i cu dreptu di vot sunt cl’emaţ la urne să desemneadză, tra următoril’i patru an’i, circa 3.200 de primari, 41 di preşedinţă di consilii judeţeane, piste 1.300 di consilieri judeţean’i şi 40 di mil’e di consilieri local’i. Scrutinulu la termen lipsea să aibă loc tru cirişar, ama fu amânat din cauza a noului coronavirus, iar a alepţălor local’i lă si prelundziră mandatile. Cum aleadzerile au loc într-un singur tur di scrutin, uidisit cu spua a analiștilor, va conteadză multu di multu prezența la urne. Ama, aesta easte una di mările necunoscute di dumănică. În România, la localile di an’il’i di ma ninte, media fu di 50%. Anulu aestua, exiistă riscul ca procentul să hibă mai m’ic, pi fondul a frixilei a aligătorilor mutrinda ună posibilă infectare cu Covid-19. Autorităţăle da, ama, asigurări că fură loate toate mesurile, ahtare turlie încât pericolul să hibă minim, iar oamin’il’i să își exprimă opțiun’ile în siguranță. În plan politic, după ună campanie electorală atipică din cauza noului coronavirus, ama nu mai puțăn virulentă, alumpta principală va să si da întră PSD – marile amintător a precedentilor aleadziri locale și generale și PNL – aflat tora la guvernare. V’ine puternic de dinăpoi urmă şi Alianța USR-PLUS, a cure electorat easte nemulțan’iisit di partidile tradiționale. În perspectivă, localile suntu un testu tră aleadzerile parlamentare pruvedzute tră 6 decembrie.

Roxana Vasile, 27.09.2020, 22:25

Mai multe elemente fac di mesulu ţe cuură unulu dificil în ţe mutreaşte riscurile di ggestionare, în România, a epidemiilei di Covid-19 — revenirea, turnarea năpoi din concediu, aleadzerile, iaradeşcl’iderea școl’ilor, a teatrilor, chinematografilor sau a restaurantilor. Di aţea aform’ie, autoritățăle continuară, septămâna aesta, să atragă atenția asupra a importanţălei a li respectare strictă a normilor di protecţie sanitară. M’iercuri si înreghistră un nou recordu de cazuri nale raportate cathe dzuă: 1.767, di aproapea 25 de m’il’e di teste. La nivel național, media di infectare easte di aproximativ 0,8. Cu toate aestea, sunt județe sau căsăbadz iu aest indicator depășeaște cu multu cifra 1. Per total, tru ţel’i șapte meşi di cându epidemia di Covid-19 arhiusi și în România, numurulu a român’ilor infectaț easte în varliga de 120 de m’il’e. Di aeștia, circa 95 de m’il’e si vindecară, iar vără 4.600 muriră. După calculile ofiţiale, la ora actuală, în toată țara, are sum 20 m’il’e di cazuri active.

Demisie la cipit în justiția română

Şefa Parchetului anti-mafia din România, Giorgiana Hosu, demisionă, gioi dicuseară, din funcţie, după ţe soţulu a lei de curună, Dan Hosu (fost şef a Serviciului di combatire a traficului cu migranţă din cadrul a Direcţilei di combatire a crimălei organizată a Polițil’ei română) fu condamnat, tru tot aţeauăși dzuuă, în primă instanţă, la trei an’i de încl’isoare cu suspendare. El easte acuzat de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi la folosirea de informaţii ţe nu sunt destinate a publicului. Ministerulu a Justiţilei anunțăă că demisia a dnei Hosu fu, deja, transmisă cătră Consiliul Superior a Maghistraturălei, tot aţel care avea dată aviz negativ la numirea l’ei în funcție, la arhiusita anului, di cătră președintile a țarălei Klaus Iohannis. Giorgiana Hosu preciză că, prin demisia a l’ei, vru să protejeadză credibilitatea a instituţilei într-un contextu cu care nu avu, personal, niţeună ligătură. Pi di altă parte, tot septămâna aesta, șefulu a Jandarmeriil’ei Română, Bogdan Enescu, fu băgat sum urmărire penală de procuroril’i a Direcţilei Naţională Anticorupţie într-un dosar tru care easte acuzat di uzurpare (cu furlăche) a funcţilei.

Misuri sociale cu scânteal’e

Alumpta di greu giunatic anamisa di Guvernul liberal di la București și Parlamentul dominat di opozanțăl’i social-democraț contiinuă! Curtea Constituțională deade driptate, septămâna aesta, a Leghislativului și decise că Guvernul prinde, acaţă loc să dubleadză alocaţiile a ciloimean’ilor, în baza a unei leadze a PSD adoptată în decembrie 2019. Misura lipsea să intră pi puteare ninca di-tru ianuarie, ama pe motiv că bugetulu a statului nu poate să o susţăne, Guvernul recurse/tricu la ună ordonanţă di urgenţă de amânare a bagarilei tru practichie a l’ei până în veară, cându anunțăă ună mărire tru ţinţe etape, până tru 2022. În ciudia a decizilei CCR, premierulu Ludovic Orban preciză că va facă aşi lo apofasea hotărât deja. Tot uidisit a leadzilei, di la 1 septembrie a.c., în România lipsea să crească cu 40% și pensiile. În timp ţe liberalil’i la Puteare promit că va folosească toate losturile tra să blocheadză băgarea tru practichie a leadzilei, di aform’ia că economia a ţarălei nu va poată să suportă un ahtare efortu financiar, social-democraţăl’i susțăn că există păradzăl’i necesari, iar deficitulu bugetar nu va hibă zim’isit. Ași că, Parlamentul, dominat numeric de stânga, adoptăă, în prima parte a septămânălei, ună rectificare bugetară fundamental diferită di schiţa pitricută di Executivulu liberal care are în vedaere ună creaștire maşi cu 14% a pensiilor.

Simona Halep, victorioasă la Roma

Simona Halep, numurulu doi mondial, amintăă, în prima dzuuă a liştei septămână, turneulu di tenis WTA di la Roma, dotat cu premii di aproximativ 1,7 milioane di euro. Adversara l’ei din finală, cehoaica Karolina Pliskova, campioana en titre, abandonăă din cauza a unor probleme medicale după maşi 32 de minute, la scorul di 6-0, 2-1 tră româncă. Românca poate să si mârească cu 22 di titluri cucerite în carieră, întră care la Doha, Shenzhen, Dubai, Indian Wells, Madrid, Montreal, Wimbledon sau Roland Garros. Rezultatile di anulu aestua și trecutul îngh’licit pe zgură o transfoormă pi Simona Halep, în viziunea a bookmakerilor, în principala pretendentă la coroana pariziană pi care are dor să u cucerească diz nou. Multu aşteptatulu turneu din Franţa acaţă pi 27 septembrie, iar Simona Halep easte cap di serie numerulu 1.

Autor: Roxana Vasile

Armânipsire: Hristu Steriu