Eveniment Top – 27.09.2014

România Internațional, 26.09.2014, 14:47

Premierlu Victor Ponta tu New York

România nu aproachi ici niţi vârâ turlii di stuhinari di nafoarâ mutrinda vâsâliili dit Evropa di Estu şi andrupaşti ghini integritatea şi suveranitatea ali Ucrainâ — dzâsi, Gioi searâ, premierlu Victor Ponta, tu discursul a lui di New York, tu andamusea aţil’ei di a 69-a sesiuni a Adunarâl’ei Generalâ a ONU.

Acţiun’ili greali ali Federaţii Arusâ tu Ucraina — mai dzâsi caplu a Executivlui di Bucureşti — adarâ ghideri a tuturor vâsâliilor est-evropeani. Icâ, tu minduita a lui, cl’ieaia ti stabilitatea regionalâ easti chiola cooperarea regionalâ şi împrustarea a prinţipiilor universali a Cartil’ei a Naţiun’ilor Uniti. România, prit Victor Ponta, şi-aspuni andruparea şi tu ţi mutreaşti solidaritatea internaţionalâ dinâintea a năilor provocări teroristi.

Proliferarea a acţiun’ilor islamiţi radicali şi înşearea tu migdani a nâscântor grupări cum easti Statlu Islamic, cari caftâ s-aspargâ stabilitatea a întreglui Orientu di Mesi şi nu maşi aestâ, aduţi mari gaile. Ti aţea, tuti vâsâliili lipseaşti s-armânâ deadun şi s-alumtâ contra a terorismului, iuţido — spusi premierlu român.

Candidaţ ti prezidenţil’ia ali Românii

Marţâ, la oara 24 ali Românii, s-bitisi chirolu di pitriţeari, la Biroulu Electoral Ţentral, a candidaturilor ti alidzerli prezidenţiali dit meslu Brumar. 14 — easti numirlu a candidaţlor ţi apufusirâ s-li’a parti la alumta ti nai ma nalta ipotisi dit vâsâlii. Aesti alidzerli dit Brumar yin cu ma multi lucri ti prota oarâ, tu premierâ: dauâ mul’ieri candideazâ ti Cotroceni — aţel di ma ninti ministru ali Giustiţii, europarlamentarlu Monica Macovei, ca independentu şi Elena Udrea, ţi cumândiseaşti Partidlu pro-prezidenţial Mişcarea a poplui.

Tut ti prota oarâ, la prezidenţiali va s-li’a parti şi Teodor Meleşcanu, cari, tora ayoniea, ş-deadi demisia di la cumândisearea a Serviţiului di Informaţii Externi.

Ama, nai ma mărli şansi ti scrutinlu dit Brumar li au premierlu soţial-democrat Victor Ponta şi liderlu PNL, etniclu gherman Klaus Iohannis, di partea ali Alianţâ Criştin Liberalâ. Primar a câsâbălui Sibiu, tu ţentrul ali Românii, aestu dit soni aşteaptâ, pi 30 di Yismârciun, zborlu, verdictul a Naltâl’ei Curti di Casaţii şi Giustiţii, cari va s-giudicâ un dosar tu cari fu aspus ca hiindalui incompatibil di Agenţia Naţionalâ di Integritati.

Klaus Iohnannis ari, tu idyul chiro, ipotisea di primar şi aţea di reprezentantu ali municipalitati tu andamusea generalâ a dauâ societăţ comerţiali.

Lucru deadun româno-chinez

România caftâ s-lucreadzâ cu China tu domenea a proiectilor di infrastructurâ.

Easti zborlu di adrarea a unâ cali di hier di mari vitezâ cari s-leagâ Bucureşti di câsâbălu Iaşi şi dapoaia di sinurlu cu Republica Moldova, icâ duţearea a ei câtâ Chişinău. Tu idyul chiro, easti tu minduitâ şi adrarea a unâl cali di hier cari s-yinâ anvârliga di Bucureşti.

Dupu moaubeţli ţi li avu cu viţepremierlu chinez, Zhang Gaoli, hiindalui tu vizitâ tu Românii, ministrul ti împrustari regionalâ, viţepremierlu Liviu Dragnea, dzâsi că tu prota parti a meslui Sumedru va s-hibâ unâ andamusi a experţâlor român’i şi chinezi.

Aesti dit soni dauâ mări proiecti di infrastructurâ pot s-custuseascâ, cathiun, vârâ 6-7 miliardi di euro.

România şi pâradzl’ii evropen’i

Lucrâtorl’ii dit agriculturâ cari au întrâ 5 şi 30 di hectari di teren agricol, va s-li’a, ahurhindalui cu anlu ţi yini, ma mulţâ pâradz dit fonduri evropean’i şi di la bugetlu di stat, icâ 210 euro pi hectar.

Aestu lucru îl dzâsi, la Radio România, ministrul ali Agriculturâ, Daniel Constantin. El exiyisi că aestâ meatrâ caftâ s-da curagiu ti comasarea a terenurilor, ca aţei cari au ma pţân di ţinţi hectari s-poatâ s-yinâ deadun ta s-li’a di la stat cama mulţâ pâradz.

Tu ţi mutreaşti andruparea ti cultivarea a soiurilor româneşţâ di legumi, ministrul a Agriculturâl’ei hâbârisi năi subvenţii ti cari, tora, aşteaptâ apruchiarea ali Comisii Evropeanâ. Pi di altâ parti, România va s-aibâ unâ nauâ turlii, unicâ tu Evropa, di luari a pâradzlor comunitari, cari va s-tin’iseascâ prinţipilu “potlu yinit, protlu servit” — deadi hâbari, stâmâna aestâ, ministrul di resortu, Eugen Teodorovici.

Aestu dit soni mai dzâsi că nomurli va s-hibâ multu stricti, ama, tu idyul chiro, simpli. Ministrul deadi exiyiseri că aesti năi proţeduri au ca scupo luarea a multor pâradz evropen’i, maxus ti proiecti rurale, ti hori.

30 di ficiuriţ român’i scâpaţ dit mâin’ili a traficanţâlor

Poliţişţâl’ii român’i luarâ parti la unâ greauâ acţiuni internaţionalâ cumândisitâ di Europol. Aspusâ Arhimede, aestâ dit soni câftă s-aspargâ infrastructura a vâtâmarâl’ei organizatâ di pi continentu.

Aţeali vârâ 300 di acţiun’i dit cari adrarâ parti cama di 20 di n’ii di membri a forţilor di ordini, caftarâ s-acaţâ traficanţâ di droguri şi di carni yii icâ oamin’i cari adarâ afţeri paranom cu bunuri.

Dzaţi n’ii di imigranţâ furâ verificaţ, cama di 1.000 di traficanţâ arestaţ, iara suti di victimi ascâpati, icâ şi 30 di ficiuriţ dit Românii, cari lipsea, zorlea, s-prostitueadzâ şi s-caftâ pâradz di la oamin’i, pi sucăchi.

Uidisit cu un comunicat a Inspectoratlui General ali Poliţii Românâ, tu vâsâlia a noastâ s-adrarâ percheziţii tu zona a Aeroportului Internaţional Henri Coandâ di Bucureşti, ama şi la ma multi sinuri, di mardzinea ali Românii.

Dit aţeali vârâ 100 di persoan’i audiati, 14 furâ arestati, a curi lâ si aduţi câbati di implicari tu trafic di carni yii. Tu idyul chiro, poliţiştţâl’ii român’i luarâ cama di patri kg di substanţi şi pastili.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>