Eveniment Top – 27.09.2013
Evoluţii tu ţi mutreaşti Roşia Montanâ
România Internațional, 27.09.2013, 12:36
Mult zburâtlu proiectu di nom mutrinda scutearea a malamâl’ei di Roşia Montanâ nica easti tu moaubeţli ali opinii publicâ dit Românii. Premierlu Victor Ponta pistipseaşti că, maca mediul easti afirit, Romania lipseaşti s-aproachi aestu proiectu şi s-hârseascâ di tuti avantajili dit resursili a ei naturali. Comisia parlamentarâ ayoriea ti Roşia Montanâ dusi ninti audierili la Bucuresti, iara baia membri a ei s-dusirâ aclo tu zonâ ta s-informeadzâ. Proiectul, cari da cali ti unâ companii canadianâ s-ascoatâ minereurili di malamâ şi di asimi ufilisinda unâ mari cantitati di cianuri, dusi şi la mări protesti Bucuresti, ama şi tu alţâ câsâbadz dit vâsâlii şi dit xeani. Contestatarl’ii hâbârisescu tu ţi mutreaşti impactul multi lai ţi poati s-lu aibâ exploatarea ti mediul natural. Pi di altâ parti, aţei ţi aproachi proiectul dzâc spun că dişcl’idearea a minâ’ei poati s-agiutâ la îndridzearea a problemilor di turlii icunumicâ şi socialâ di aclo.
Nomlu a cân’ilor comunitari fu apruchiat di prezidentul ali Românii
Curtea Constituţionalâ ali Românii deadi cali a nomlui mutrinda cân’ii di pi sucăchi, tu forma a ei apruchiatâ pi 10 di Yismârciun tu Parlamentu, pistipsinda că aestâ dit soni nu ari ici prevederi paranom. Actul di turlii normativâ fu apruchiat şi di prezidentul Traian Băsescu, ama aestu lucru dusi la protesti a activişţâlor ti afirerea a prăvdzâlor. Nomlu intră tu procedurâ parlamentarâ di urgenţâ şi fu diunâoarâ apruchiat, dupu ţi, tu ahurhita a meslui, un ficiuric di 4 an’i chiru aproapea di un parcu dit Bucureşti, mâşcat di cân’i. Uidisit cu năulu i actu normativ, vâtâmarea a cân’ilor maidanezi s-poati maca ei nu suntu câftaţ, adoptaţ tu 14 dzâli lucrâtoari, chiro tu cari va s-şeadâ tu adăposturi. Tuti pisti tuti, vâtâmarea nu easti unâ meatrâ zorlea ti administraţiili locali, cari au putearea s-apufuseascâ, maca va s-aibâ pâradz, s-ţânâ tu adăposturi cân’ii ţi nu furâ luaţ.
România şi Politica Agricolâ Comunâ
Oficialii europen’i agiunsirâ – Bruxelles – la un nauâ achicâseari mutrinda reforma a Politicâl’ei Agricolâ Comunâ tu an’ii ţi va s-yinâ. Documentul ari prevederi multu limpidz tu ţi mutreaşti fondurili pi cari vâsâliili dit UE, prit cari şi România, pot s-li l’ia dit bugetlu comunitar ti agriculturâ. Tu idyul chiro, vâsâliili ali Uniuni va s-poatâ s-creascâ gradlu di andrupari ti zonili cama lai şi va s-da curagiu a tinirilor fermieri. Acordul mutreaşti şi n’icşurarea a agiutorlui di la vâsâliili membri tu programili cofinanţati cu pâradz europen’i. Prezentu la Bruxelles, ministrul român a Agriculturâl’ei, Daniel Constantin, aproachi aestâ meatrâ: “Easti multu bunâ criştearea a ratâl’ei di cofinanţari di la 75% la 80%. Aestu lucru înseamnâ un efortu cama n’ic di partea a statlui membru; di la bugetlu naţional, putem ca pâradzl’ii ţi-i avem sâ-I dăm pi alti turlii di investiţii, iar pi zona di cofinanţari s-avem maşi 15%, cu putearea, ahât chiro cât România va s-aibâ acordul internaţional cu FMI şi cu Comisia Europeană, ta s-criştem rata di cofinanţari la 95%.” Pi di altâ parti, Daniel Constantin, deadi asriguripseri că ministerlu ţi va-l cumândiseascâ mutreaşti meatri ti agiutarea a producătorilor român’i di lapti, dupu scutearea a cotilor tu UE, aştiptatâ unâoarâ cu anlu 2015.
Franţa dzâţi că România şi Vâryâria nu tin’isescu sinfuniili ti intrarea tu spaţiul di libirâ urindari Schengen.
România aşteaptâ ca Franţa s-acţioneadzâ ahât tu spirtlu a ligâturâl’ei di turlii strategicâ, ama si tu catandisea a pricunuştearâl’ei că Bucureştiul tin’isi tuti criteriili ta s-intrâ tu spaţiul Schengen. Aestu zbor al MAE di Bucureşti yini dupu ţi Guvernul di la Paris dzâsi că nu aproachi intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen la 1 di Yinaru 2014. Executivlu francez pistipseaşti ca dauli vâsâlii nu tin’isescu sinfuniili ti intrarea tu spaţiul comunitar di libirâ urdinari şi spuni că nu maşi Franţa minduiaşti aşi.. Bucureştiul dzâţi nica unâ oarâ ca nu ari niţi vârâ ligâturâ întrâ problema a ghifţâlor şi intrarea ali Românii tu Schengen şi îi caftâ a Parislui s-afireascâ di moaubetea aluştor lucri tu catandisi electoralâ.
Un român fu bâgat pi ipotisi la cumândisearea ali Divizii ti Piriculi di Securitati dit NATO.
Ambasadorlu ali Românii la NATO, Sorin Ducaru, va s-cumândiseascâ Divizia ti Piriculi di Securitati Emergenti dit Alianţa Nord-Atlanticâ. Easti nai ma nalta ipotisi ţi u ari un român la NATO. Sorin Ducaru zburâ di lucârli mări ti cari va s-aibâ angţtan, printrâ cari şi afirearea ciberneticâ, alumta cu terorismul, securitatea energeticâ, politica nuclearâ ali Alianţâ şi dânâsearea a asprândearâl’ei di armi di vâtâmari. Divizia fu înhiinţatâ tu 2010 ta s-agiutâ şi s-ascapâ Alianţa di ameninţări di securitati. Diplomat di carierâ, Sorin Ducaru cumândisi tu aeşţâ dit soni şapti an’i Misiunea Permanentâ ali Românii la NATO, fu ambasador ali Romanii tu SUA, ama şi reprezentantu a Bucureştiului la ONU.
