Eveniment Top – 27.06.2015

Strategia Naţionalâ di Afireari ali Vâsâlii

Corina Cristea, 26.06.2015, 12:54

Parlamentul ali Românii apruchie, dzua di Marţâ, Strategia Naţionalâ di Afireari ali Vâsâlii ti chirolu 2015 – 2019, aspusâ ninti di prezidentul Klaus Iohannis.

Caplu ali vâsâlii dzâsi că Strategia caftâ, prit alti lucri, ş-afirearea a îndrepturilor şi libirtăţlor di timel’iu a tutulor cetăţen’ilor icâ maxus tu ţi mutreaşti domenii ca icunumia, înviţâmintul, sânâtatea şi problemili di mediu, di naturâ.

Tut Marţâ, legislativlu român apruchie adrarea a dauâ structuri NATO la Bucureşti – Unitatea di Integrari a Forţilor NATO şi Comandamentul Multinaţional di Divizii.

România va s-ţânâ armamentu greu dislocat di Washington

România adarâ parti dit vâsâliili dit zona a Amarâl’ei Balticâ şi ali Europâ Ţentralâ iu Washingtonlu va s-pitreacâ, di oarâ, t-un lucru deadun cu soţl’ii a lui, vârâ 250 di tancuri, amaxi di alumtâ Bradley, mortieri cu autopropulsii şi echipamentlu di alumtâ blindat asoţiat.

Departamentlu american ti Afireari dzâsi că aesti meatrâ caftâ s-andrupascâ antrenamentili şi exerciţiili dizvârtiti di unităţili militari dislocati – prit rotaţii tu Europa.

Cama di 1.000 di militari dit 25 di vâsâlii membri ali Alianţâ luarâ parti, ahurhindalui dit 17 di Cireşar, tu poligonlu Cincu, dit ţentrul ali Romanii, la un mari exerciţiu di afireari deadun a NATO. Tu aestu exerciţiu, ti prota oarâ, structuri dit un Comandamentu Aliat Întrunit (Adunat) furâ pitricuti tu Românii şi, tut ti prota oarâ, s-adrarâ exerciţii ş-mutrinda transferlu di comandâ şi control a Putearâl’ei di Apandisi a NATO câtâ un loc temporar.

Ministurlu român ti Afireari – la Summit-lu NATO di Bruxelles

Minişţrâii di afireari dit vâsâliili NATO apufusirâ criştearea, di la 13 n’ii la 40 di n’ii a efectivilor dit Forţa di Reacţii Ayuniusitâ, iara dit aţeali şapti vâsâlii soaţâ cari va s-cumândiseascâ aestâ forţâ tu yinitorii an’i adarâ parti şi România.

Hiindalui la andamusea di Bruxelles, ministurlu român ti afireari naţionalâ, Mircea Duşa, dzâsi că lipseaşti s-hibâ ayuniusitâ dişcl’idearea a unui Birou di Ligăturâ al NATO la Chişinău.

Mircea Duşa adusi aminti, tu idyul chiro, ş-di andruparea ali Românii mutrinda independenţa politicâ, suveranitatea şi integritatea teritorialâ ali Ucrainâ tu sinurli a ei pricânâscuti tu tutâ lumea.

Meatri di dizgl’iţari fiscalâ tu năulu Cod di profil

Deputaţl’ii român’i apruchiarâ, N’iercuri, proiectul a năului Cod Fiscal şi pi aţel di proţedurâ fiscală, ţi lipseaşti s-intrâ tu practico la 1 di Yinaru 2016. Udălu a Deputaţlor easti for di apofasi. Unâ dit protili meatri a aliştui nău nom easti scâdearea TVA di la 24 la 19%, di anlu ţi yini.

Năulu Cod Fiscal mutreaşti şi scutearea a taxâl’ei ti construcţii ayoriea şi scutearea a accizâl’ei pi carburantu, icâ şi a impozitlui di 16% pi amintatiţli dit dividendi.

FMI şi CE adusirâ amintâ că ari şi un piricul, icâ aţea că, unâoarâ cu bâgarea tu practico a aluştor meatri di dizgl’iţari fiscalâ, România s-treacâ ţinta di defiţit bugetar zburât tu acordul stand-by di turlii preventivâ, tora tu dizvârteari.

Meatrili di dizgl’iţari fiscalâ va s-ducâ la unâ crişteari di oarâ a defiţitului bugetar ali Românii, ama aestu dit soni va s-hibâ ţânut sum nivelu di 3% dit PIB — dedi asiguripseri ministurlu a finanţilor publiţi.

Eugen Teodorovici hâbârisi, dupu moaubeţ cu experţâl’ii europen’i la Bucureşti, că autorităţli români nu amintarâ s-agiungâ la unâ achicâseari cu reprezentanţâl’ii ali Comisii Europeanâ tu ţi mutreaşti Codlui Fiscal, iara aestu lucru va s-hibâ disnău zburât la andamusea a minişţrâlor di finanţi (Ecofin) dit 14 di Alunar.

Năulu nom electoral tu Românii

Tut N’iercuri, deputaţl’ii apruchiarâ proiectul a Nomlui mutrinda alidzerli parlamentari. Documentul mutreaşti, prota, bâgarea disnău tu practico a votlui proporţional pi listi şi pâstrarea a pragului electoral di 5% – şi anyrâpseaşti normi di reprezentari a parlamentarilor la numirlu di cetăţen’i.

Şi tu aestu caz, Udălu a Deputaţilor easti prot for di apofasi. Tu anlu 2016, legislativlu român va s-aibâ 134 di senatori şi 308 deputaţ, la cari s-adavgâ 18 reprezentanţâ ai minorităţlor naţionali, ayoriea di aţea maghiarâ şi 6 parlamentari di partea ali diasporâ. Proiectul fu andrupât di tuti grupurili parlamentari.

Catandisea a premierlui Victor Ponta

Tu Comisia ti libertăţ ţivili, giustiţii şi mediu di emburlâchi internu dit Parlamentul European fu zburâtâ, Gioi, catandisea a premierlui roman, Victor Ponta (PSD), ti cari deputaţl’ii di Bucureşti nu apruchiarâ câftarea al DNA di mutari ali imunitati parlamentarâ.

Procurorl’ii aveau câftatâ apruchiarea mutrinda urmărirea di turlii penalâ a deputatlui Victor Ponta, ti un posibil conflictu di interesi.

Premierlu fu bâgat sum câftari penalâ di DNA ti alti fapti — îi si adusi câbati di arâdeari tu acti sum anyrâpseari privatâ, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz — fapti ţi li ari adratâ cu an’I ninti, cându eara avucat.

Caplu a executivlui di Bucureşti easti lindzit tora, dupu unâ operaţii la cicior, iara viţepremierlu Gabriel Oprea îi ţâni loclu.

Prezidentul Klaus Iohannis, la andamusea di vearâ a Consiliului European

Dupu moaubeţ apreasi pi dosari di mari simasii dit spaţiul comunitar, liderl’ii a vâsâliilor membri apufusirâ ca 40 di n’ii di imigranţâ s-hibâ relocaţ dit Gârţii şi Italii câtâ alti stati tu yinitorl’ii an’i, iara minişţrâii di Interni va s-bitiseascâ schema tu inşita a meslui Alunar.

Easti maşi unâ dit apofasili di la andamusea di vearâ a Consiliului European, la cari România fu reprezentatâ di prezidentul Klaus Iohannis.

Ninti s-ducâ Bruxelles, caplu ali vâsâlii îi bâgă pi ipotisea di director al SIE pi Mihai-Răzvan Ungureanu. Aestu dit soni mai cumândisit SIE intrâ an’ii 2007 si 2012, fu ministru di Externi tu chirolu 2004-2007 şi premier tu prota giumitati a anlui 2012.

Armânipsearea: Cristina Mina