Eveniment Top – 27.02.2016

Bilanţul ali Direcţii Naţionalâ Contraaruşfeti pi 2015

Daniela Budu, 26.02.2016, 12:23

Alumta cu aruşfetea lipseaşti s-ducâ ninti cu tutâ putearea tu Românii, iara Direcţia Naţionalâ Contraaruşfeti lipseaşti s-hibâ un giucâtor cari s-lucreadzâ baia ti vâtâmarea a aluştui piricul cari aspardzi soţietatea – dzâsi prezidentlu Klaus Iohannis la prezentarea, la spunearea a bilanţului DNA pi anlu 2015.

Procurorlu-şef, Laura Codruţa Kovesi, dzâsi că instituţia lipseaşti s-ducâ ninti câftarea şi vigl’iearea a faptilor di aruşfeti şi s-da tut ţi ari ti nâscârsearea ali vâsâlii”, cum dzâsi aestâ dit soni.

Bilanţul ali Direcţii aspuni că anlu 2015 fu-ncârcat di un stog di premieri ti Giustiţia dit Românii: anchetarea şi pitriţearea tu giudicatâ a unui prot-ministru tu ipotisi – Victor Ponta, arestarea a unui giudicâtor di la Curtea Constituţionalâ – Toni Greblă şi a primarlui a câsâbălui Bucureşti, Sorin Oprescu. 2015 avu nai ma marli numir di demnitari pitricuţ tu giudicatâ. Tu idyul chiro, dzâlili ţi tricurâ, Senatlu di Bucureşti apruchie câftarea di turlii penalâ a aţilui di ma ninti viţepremier şi ministru di Interni, Gabriel Oprea. Aestu dit soni easti câftat di DNA ti abuz tu lucru, ama şi t-un altu dosar, tu cari suntu câftaţ şi capi di ma ninti dit Ministerlu di Interni.

Tu mutrita al DNA easti, tora, diputatlu PSD Mădălin Voicu şi diputatlu Nicolae Păun, reprezentantu tu Parlamentu a poplui ghiftescu, şi lâ si aduţi câbati, anamisa si alti lucri, di evaziuni fiscală, luari şi lari di pâradz. Anamisa di ei, easti câftatâ di DNA şi senatoarea PNL Doina Tudor, a curi îi si aduţi câbati di agiutor la aruşfeti.

2016, unâ altâ turlii di an electoral?

Un an electoral lipsit di populismu, andridzearea ti agenda a cetăţen’ilor şi lucurlu deadun cu alanti puteri dit vâsâlii – easti aţea ţi caftâ, pi plan internu, prezidentul, Klaus Iohannis, di la Parlamentu.

Tu 2016 – an a alidzerilor locali şi parlamentari — politicien’ii au dişcl’isâ calea s-adarâ lucurli tu altâ turlii, dzâsi prezidentul Iohannis. Tu zboarâli di dinâintea a Legislativlui, el dzâsi: Ţi minduiescu mini – easti unâ altâ turlii di an electoral, cari s-nu hibâ niţi populistu, niţi un an chirut ti mărli temi di interes public, ama niţi unlu a meatrilor inşiti dit normal, hazardati.

Uidisit cu caplu ali vâsâlii, protili lucri di mari simasii dit 2016 suntu amintarea disnău a pistusinâl’ei tu politicâ, buna imnari a instituţiilor democratiţi, duţearea ninti a lucurlui ghini adrat tu domenii tu cari România criscu ca baia şi amintă tin’ia a soţlor ditru xeani.

Pi di altâ parti, la unâ andamusi cu reprezentaţâl’ii a organizaţiilor di român’i dit diaspora, Bucureşti, prezidentul Iohannis alâvdă că român’ii di nafoara a sinurilor suntu agiutor icâ vectori di împrustari şi modernizare ti vâsâlii.

Guvernul român caftâ dânâsearea ali birocraţii dit administraţia publicâ

Guvernul di Bucureşti scoasi, stâmana aestâ, Comisia di tăl’iat cărţâ (hârtii) – un proiectu di dânâseari ali birocraţii, ama şi unâ platformă online, maisimplu.gov.ro, iu cetăţen’ii pot sâ ş-ampartâ dit experienţa lor mutrind aligâtura cu autorităţli. Şi deja adrarâ aestu lucru, nica di la protili sâhăţ di la lansarea pi internet. Ei ş-aspun anvirinarea andicra di documentaţia ţi nu-s mai bitiseaşti ti luarea a autorizaţiilor di construcţii icâ andicra di taxili ti scutearea a cărţâlor di identitati, etc.

Premierlu Dacian Cioloş exiyisi cari suntu prinţipiili pi cari va s-întimil’ieadzâ lişurarea birocraticâ: Prota, unâ instituţii lipseaşti s-caftâ maşi unâ oarâ unâ informaţii di la cetăţean, dupu cari, tu baza di dati s-poatâ s-u veadâ di câti ori va s-aibâ ananaghi. Doilu lucru di mari simasii easti s-andridzem aestu transfer di turlii electronicâ a datilor întrâ instituţii. Treilu lucru — sâ scutem documentili legalizati, aclo iu s-poati, şi s-bâgăm tu loclu a lor declaraţii cu luari di borgi anyrâpsiti di cathiun, ta s-ascâpăm di ma multi hărgi şi di birocraţii, şi chiola s-ascutem documentili icâ proţedurli tu loclu a curi s-putem s-bâgăm proţeduri digitali.

Autorităţli aflarâ furn’iea ti cari ficiuriţl’ii nău-amintaţ lândzidzârâ

Unâ tulpină dip agresivâ ali bacterii E-Coli dusi la lândzidzarea cu sidrom hemolitic-uremic a ma multor ficiuriţ dit giudeţi aflati tu Sudlu ali Românii. Easti concluzia a autorităţlor, ama cari nu aflarâ nica sursili di iu vini contaminari.

Ma mulţâ inspectori sanitar-veterinari adunâ dit duchen’i probi di lapti, caşu, mârcatu, carni, fructi şi legumi. Corpul di control a Guvernului mutreaşti şi el s-veadâ turlia di tin’iseari a protocoalilor medicali. Pi di altâ parti, prezidentul Klaus Johannis căftă soluţii ti un sistem di sânâtati cama bun ti cetăţen’i.

Catandisi greauâ la TVR

Tu Parlamentul di Bucureşti s-zburâ, stâmana aestâ, andicra di yinitorlu postului public di televizii dit Românii, cari adunâ borgi multu mări. Furâ adusi tu moaubeti, anamisa di alti lucri, alâxearea a nomurilor ca TVR s-poati s-intrâ tu insolvenţâ, icâ adrarea a unâl’ei nauâ structurâ dupu ţi va s-hibâ aspus falamentul ali instituţii.

Ma mulţâ lideri politiţ cari luarâ parti la moaubeti nu s-aspusirâ ti pripunearea mutrinda bâgarea deadun a posturilor publiţi di radio şi televizii, tu sinfuniili tu cari Soţietatea Românâ di Radiodifuziuni imnâ ghini şi nu s-alumtâ cu problemi di turlii finanţiarâ.