Eveniment Top – 26.10.2013
Premierlu român Victor Ponta – vizitâ tu SUA
România Internațional, 25.10.2013, 13:00
Premierlu român Victor Ponta – vizitâ tu SUA
Premierlu român Victor Ponta adră aestâ stâmânâ unâ vizitâ oficialâ tu SUA iu s-andamusi cu viceprezidentul Joi Biden, ama şi cu reprezentanţâl’ii a nâscântor mări companii americani. Victor Ponta dzâsi că independenţa energheticâ easti un scupo di turlii strategicâ ti România, iara Executivlu di Bucuresti va s-andrupascâ tuti explorărili di resursi niconvenţionali, maca exploatarea aluştor nu va s-aspargâ natura. Pi di altâ parti, la andamusea cu viceprezidentul Joi Biden, Victor Ponta deadi asiguripseri că nu va s-mai avem crizi di turlii constituţionalâ tu Românii şi că giustiţia nu va s-mai intrâ tu alumti di turlii politicâ. Şi el, oficialu american dzâsi că sucţeslu ali Românii ca partener democratic şi ca stat di îndreptu, lipseaşti ti un climat di afaceri bun, iara aestu lucru s-aflâ tu intereslu deadun a daulor vâsâlii. El adusi aminti nica unâ oarâ di borgea ţi şi-u luarâ SUA andicra di Parteneriatlu strategic cu România şi haristusi a premierlui ti andruparea ali vâslii tu ţi mutreaşti ma multi problemi reghionali, maxus tu Afganistan, ama şi că agiutâ cu ţânearea a scutlui antirachetâ. Participarea a militarilor român’i tu Afganistan, bâgarea pi loclu ali Romanii a nâscântor elementi dit scutlu antirachetâ american icâ Parteneriatlu strategic di dauli părţâ furâ şi temili zburâti la tilifoni di Joi Biden cu prezidentul ali Românii, Traian Băsescu. Oficialu di Washington apruchie ahurhearea a lucrărilor di la Deveşelu (sud), iu va s-hibâ bâgati baia elementi dit scutlu antirachetâ. Tu idyul chiro, el zburâ şi di putearea ţi u ari România mutrinda criştearea icunumicâ ali Românii, tu an’ii ţi va s-yinâ, maca ea va s-ducâ ninti şi s-va s-împrusteadzâ un mediu di afaceri transparentu. Ligâturli di dauli părţâ suntu nai ma bunili sinuri ti securitatea ali Românii şi stabilitatea reghionalâ” – dzâsi şi prezidentul Traian Băsescu. El zburâ şi ti importanţa a investiţiilor americani, maxus tu domeniili cari au puterea s-agiutâ icunumia, cum sunt industria IT, agricultura, industria a mâcărilor, aţea auto, ama şi a echipamentilor petrolieri.
Consiuliul European di Toamnâ – ti adrarea maşi a unâ pâzari a telecomunicaţiilor
Lucrărili a Consiliului European di Toamnă, la cari România fu reprezentatâ di prezidentul Traian Băsescu, mutrirâ adrarea a unâ pâzari unicâ di telecomunicaţii ama şi rezolvarea a problemilor tu ţi mutreaşti imigraţia. Şefii di stat şi di guvernu dit UE adrarâ deadun unâ declaraţii iu apufusirâ ca pâzarea unicâ di telecomunicaţii s-ahurheascâ s-imnâ, s-funcţioneadzâ dit anlu 2015. Tu declaraţii s-azburaşti şi ti importanţa a investiţiilor tu cercetari, inovari şi formari profesionalâ tu domenea a IT-ului, iu s-poati s-hibâ ocupati cama di 900.000 di locuri di lucru pânâ tu 2015. Pi di alantâ parti, Franţa şi Germania anchisirâ s- azburascâ ti unâ iniţiativâ deadun ta s-ahurheascâ moaubeţ cu SUA — ti unâ achicâseari mutrinda activitatea a serviciilor secreti. Aestu lucru yini dupu ma multi zboarâ uidisit cu cari serviciiili americani di informaţii ascultarâ moaubeţli di pi tilifoni a cancelarului german Angela Merkel, ama şi alti milioani di apeluri dit Franţa.
Unâ misiuni deadun ali FMI, ali Comisii Europeanâ şi Băncâl’ei Mondialâ la Bucureşti ti evaluarea a unui nău acordu di turlii preventivâ
Unâ delegaţii ali FMI, ali Comisii Europeanâ şi a Băncâl’ei Mondiaâi easti Bucureşti ti evaluarea a năului acordu di turlii preventivâ cu România. Delegaţia poartâ moaubeţ cu autorităţli, ari andamuseri cu reprezentanţâl’ii a partidilor politiţi, a sindicatilor, a asociaţiilor di afaceri, a instituţiilor bancari şi cu organizaţii dit societatea civilâ. Boardul FMI apruchie, tu Yismârciun, scrisoarea, cartea di intenţii pitricutâ di autorităţli români ti unâ nauâ achicâseari di turlii preventivâ, cu un pâhă di paroapea douâ miliardi di euro, ti un chiro di doi an’i, la cari s-adavgâ douâ miliardi di euro di la CE.
Nai ma marea companii di gazi dit România — Romgaz — listatâ la Bursa di Valori Bucureşti şi la Bursa londoneză
Statlu român bâgă tu vindeari, di Marţâ şi pânâ tu inşita a meslui, 15% dit acţiun’ili a marilui producător şi furnizor di gazi dit România — Romgaz — ahât la Bursa di Valori Bucureşti, ama şi, ti prota oarâ, la Bursa londoneză. Dit aestâ vindeari, vâsâlia ari nâdii s-l’ia vârâ 300 – 400 di milioani di euro. Unâ ratâ di 15% dit acţiun’i va s-hibâ ţânutâ ti investitorl’ii cama n’iţ, iar diferenţa di 85% va s-hibâ ti investirorl’ii instituţionali. Romgaz ari cama di giumitati dit rezervili şi exploatărili di gaz dit vâsâlii. Pi 30 di Cireşar 2013, firma avea rezervi di gazi di 62 di miliardi di metri cubi
Nica un torţionar comunistu dit Romania a curi îi si adusi câbati di genocid
A unui comandantu di lagăr comunistu dit România îi si adusi câbati, oficial, ti genocid, că vâtâmă cama di 100 di deţinuţ politic. Azâ ari 85 di an’i, iara Ioan Ficior fu, întrâ 1958 şi 1963, omlu cari cumândisi lagărlu Periprava dit Delta a Dunâl’eii, iu, uidisit cu Institutlu ti Investigarea a Crimilor a Comunismului, bâgă un regim di detenţii multu greu contra a deţinuţlor politic. Ioan Ficior easti doilu şef di haăsi a curi îi si aduţi câbati ti genocid.
Romania, tu fotbalu mondial şi tu aţel european
S-apufusi! Naţionala di fotbal ali Românii va s-gioacâ cu Gârţia tu barajlu ti calificarea la Campionatlu Mondial dit Brazilia dit 2014, dupu trâdzearea la sorţi di luni, di la Zurich. Mecilu tur va s-hibâ pi 15 di Brumar tu Gârţii, iar returlu va s-gioacâ loc pi 19 di Brumar, Bucureşti. Pi di altâ parti, campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucuresti, nu amintă, Marţâ, acasâ, scor 1-1, gioclu cu elveţien’ii di la FC Basel, tu prota grupâ a Ligâl’ei a Campion’ilor. Maşi cu un punctu, stelişţâl’ii suntu pi aţel dit soni loc tu grupa E, cumândisitâ di Chelsea şi Schalke 04. Niţi echipa româneascâ di fotbal Pandurii Târgu Jiu” nu amintâ, Gioi, tu deplasari, cu scorlu di 3-0, gioclucu echipa italianâ Fiorentina, tu un meci dit aţea de-a treia etapâ a grupâl’ei a Ligâl’ei Europa.
