Eveniment TOP 26.09.2015
Catandisea a refugiaţlor, subiectu di urgenţâ, Bruxelles, tu dauâ andamusi a minişţrâlor di Interni şi a şefilor di bâsâlii şi di Guvernu dit UE
România Internațional, 25.09.2015, 12:39
Catandisea a refugiaţlor, subiectu di urgenţâ, Bruxelles, tu dauâ andamusi a minişţrâlor di Interni şi a şefilor di bâsâlii şi di Guvernu dit UE
Catandisea a migranţâlor, nai ma greaua dupu doilu polim mondial, fu zburâtâ tu dauâ andamusi extraordinari andreapti Marţâ şi N’iercuri, Bruxelles — Consililu a minişţrâlor di Giustiţii ş-di Interni dit UE, respectiv aţea a şefilor di stat şi di Guvernu europen’i.
Minişţrâii di Interni dit vâsâliili ali Uniuni apruchearâ cu unâ mari magioritati planlu ali Comisii Europeanâ di ampârţari a 120.000 di migranţâ întrâ aţeali 28 di vâsâlii membri. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia s-aspusirâ “contra”, iara Finlanda nu dzâsi ţiva. Polonia s-aspusi “ti”, chiola prota oarâ avea hâbârisitâ că nu aproachi numirlu zorlea di refugiaţ.
Ali Românii îi vinirâ, la daua ampârţari, nica 2.475 di oamin’i, cari s-adavgâ a aţilor 1.785 ti cari Bucureştiul ş-luă borgea s-îi aproachi prit cotili vruti achicâsiti la Consiliu European dit meslu Alunar. Andamusiţ ta s-aflâ soluţii mutrinda criza a imigraţâlor, liderl’ii europen’i, prit cari şi prezidentul Klaus Iohannis, apufisirâ s-da nica un miliardu di euro a agenţiilor ONU ţi yin s-andrupascâ refugiaţii tu vâsâlii viţinâ cu Siria – Turchia, Iordania şi Liban.
Tu bitisita a summit-ului, caplu a statlui român dzâsi: Easti limpid că maca vrem s-cumândisim ghini, efiţient aestu fenomen di migraţii, lipseaşti s-nidzem la cauza a aluştui fenomen, icâ tu zonili di crizâ — cum easti, ş-nu maşi ea, zona Siria – şi lipseaşti s-câtâpâţim s-agiutăm aclo ta s-bitiseascâ polimlu şi s-avem disnău arâhati.
Iohannis hâbârisi că România va s-da 300 di n’ii di euro ti refugiaţii dit zonili di polim ti yinitorl’iii trei an’i prit Programlu Alimentar Mondial. Liderl’ii europen’i mai apufusirâ, prit alti lucri, ş-împrustarea a sinurilor extern’i ali UE, cari easti un prot lucru ti adrari ti tuti vâsâliili membri.
Tu idyul chiro, s-apufusi ca aşi-dzâsili hot spots” – ţentri di ampâraţari dit Italia şi Gârţii, proti vâsâlii pi linia a valui di oamin’i cari caftâ agiutor, azil — s-agiungâ operaţionali unâoarâ cu inşita a meslui Brumar. Tu Românii, di cumândisearea a acţiun’ilor mutrinda luarea di refugiaţ va s-aibâ angâtan viţepremierlu ti problemi di sicuritati naţionalâ, Gabriel Oprea, ama tuti structurili guvernamentali cu borgi tu aestâ domeni, va s-agiutâ tu aestâ catandisi.
Moţiuni di cenzurâ contra a Guvernului român, cumândisit di soţial-democratlu Victor Ponta
Tu Parlamentlu di Bucureşti fu ghivâsitâ, N’iercuri, moţiunea di cenzurâ ahurhitâ di opoziţia liberalâ. Aţei ţi u anyrâpsirâ dzâc că premierlu Victor Ponta, pitricut tu giudicatâ di procurorl’ii di la Direcţia Naţionalâ Contraiaruşfeti ti acti psefti sum anyrâpseari privatâ, agiutor la evaziuni fiscalâ şi lari di pâradz, aspardzi întreglu popul şi lipseaşti s-fugâ dit Guvernu.
Moţiunea fu anyrâpsitâ di 180 di senatori şi deputaţ, dit cari 176 di partea al PNL, iara alanţâ suntu parlamentari independenţâ icâ deputaţ dit Gruplu Naţional Democrat. Ta s-hibâ apruchiat, documentul lipseaşti s-aibâ un vot pozitiv a nu ma pţân di 276 di parlamentari. Moţiunea va s-hibâ zburâtâ şi votatâ Marţa cari yini.
Andamusi di Guvernu deadun România – Republica Moldova
Premierlu român, Victor Ponta, şi omologlu a lui dit Republica Moldova viţinâ, ma ninti sovieticâ, tora magioritar românofonâ, Valeriu Streleţ, s-adunarâ Marţâ, Neptun, pi litoralu românescu di la Amarea Lai, t-unâ andamusi deadun, a aţilor dauâ guverni. Caplu a Executivlui di Bucureşti hâbârisi că România caftâ s-da a Chşinăului un ampârmut rambursabil, di 150 milioani di euro, ti un chiro di ţinţi an’i, ama şi finanţari nirambursabilâ ti proiecti yinitoari.
El adâvgă că ligâtura a sistemilor naţionali energetic şi di gazi naturali easti un lucru strategic, ţi lipseaşti dus ninti, ca Republica Moldova s-agiungâ la independenţa energeticâ. Doil’ii ofiţiali mai şidzurâ moaubeti şi tu ţi mutreaşti duţearea ninti a proiectilor ş-tu alti domenii, cum suntu transporturli,,afirearea a mediului, sânâtati şi anviţari.
Vizitâ tu SUA a prezidentului român, Klaus Iohannis
Prezidentul român, Klaus Iohannis, easti vgat tu SUA pânâ pi 29 di Yismârciun. El s-andamusi New York cu investitorl’ii american’i pi cari îi câlisi s-yinâ tu Românii, câ ţe vâsâlia a noastâ ari unâ mari puteari ta s-agiungâ un giucâtor di mari simasii pi pâzarea energeticâ regionalâ.
Iohannis dzâsi ş-că, chiola dimensiunea di securitati easti la timeilu a parteneriatlui di turlii strategicâ dintrâ România şi SUA, dimensiunea icunumicâ a ligâturilor a lor ari putearea ta s-agiungâ la idyul statut. Tu minduita lui, tu aeşţâ dit soni 5 an’i, volumlu a alâxerilor di turlii comerţialâ dintrâ România şi SUA criscu di dauâ ori, agiungândalui la 2 miliardi di dolari tu anlu 2014.
Avem nâdia ca aestâ crişteari s-ducâ ninti, iara SUA s-hibâ unlu dit proţl’ii investitori tu Românii, mai dzâsi caplu ali vâsâlii. Anamisa di pâzarea di capital icâ sectorlu energetic, prezidentul mai adusi aminti şi alti domenii iu pot s-hibâ adrati baia investiţii– infrastructură, transportu, industria di amaxi, telecomunicaţii şi IT, serviţii medicali, agriculturâ.
Agenda a prezidentului râmân tu SUA mai ari şi aţea de 70-a sesiuni la nivel analtu a Adunarâl’ei Generalâ a ONU di New York şi la summit-lu mutrinda alumta contra a organizaţil’ei teroristâ Statlu Islamic. Washington, Klaus Iohannis va s-adunâ şi cu viţeprezidentul american, Joi Biden, cu cari va sâ zburascâ ti împrustarea a achicâsearâl’ei stategicâ dintrâ dauli vâsâlii.
