Eveniment Top – 26.07.2014

Candidaturi ti alidzerli prezidenţiali dit toamnâ

Premierlu Victor Ponta, protlu lider a partidlui PSD, hâbârisi, Gioi, că va s-candideadzâ la alidzerli prezidenţiali dit Brumar. El dzâsi că, stâmâna ţi yini, tu Consiliului Naţional, va s-caftâ, ofiţial, andruparea a partidlui a lui. Ponta spusi că PC şi UNPR, soţl’ii al PSD tu suţata di la co-guvernari, va lu-andrupascâ ş-eali. Tut stâmâna aestâ, primarlu a Sibiului, Klaus Iohannis, caplu a protlui partid dit opoziţii, PNL (ţentru-dreapta), fu apruchiat candidat la prezidenţiali di partea a formaţiunâl’ei a lui.

PNL apufusi s-adarâ suţatâ cu PDL, tut opoziţia di ţentru-dreapta, şi s-aibâ un candidat deadun la prezidenţiali, aleptu, dupu unâ cercetari di turlii sociologicâ, întrâ Iohannis şi Cătălin Predoiu, candidatlu pripus di democrat-liberali. Kelemen Hunor, liderlu UDMR (la co-guvernari) şi Cristian Diaconescu, di partea PMP, furâ apruchiaţ şi ei candidaţi ti marea ipotisi dit vâsâlii.

Meatri cu impactu di turlii icunumicâ

Unâ delegaţii ali FMI vini, stâmâna aestâ, Bucureşti, ti moaubeţ mutrinda prota alâxeari bugetarâ pi 2014. Ti estan, autorităţli români şi FMI apruchiarâ deadun un defiţit bugetar di 2,2% dit PIB. Avurâ maoubeţ tu sinfuniili tu cari datili ofiţiali spun că, chiola veniturili criscurâ tu proţl’ii ţinţi meşi, eali suntu ma n’iţ andicra di ţi aştiptau. Ma multu, guvernul lipseaşti s-andreagâ şi problema a scâdearâl’ei a veniturilor, vinitâ unâoarâ cu n’icşurarea CAS la angajator cu 5%, aştiptatâ ti Sumedru.

Prezidentul Traian Băsescu pitricu iara tu Parlamentu, ti analizâ, proiectul di nom mutrinda n’icşurarea ti cari zburâm, spunândalui că andrupaşti aestâ meatrâ, ma că ari îndauâ antribări legati di sursa di finanţari a defiţitlui di la fondul di pensii. Uidisit cu caplu a guvernului, aestâ meatrâ, ţi mutreaşti un pâhă di 4,8 miliardi di lei cathi an, poati s-hibâ agiutatâ prit cama multi pâradz dit contribuţiili soţiali mutrinda năili locuri di lucru adrati, pâradz ma mulţâ dit TVA dupu năi investiţii, luarea nâpoi a borgilor di la firmi tu insolvenţâ şi scâdearea a evaziunâl’ei fiscalâ.

Catandisea dit Ucraina

România caftâ ca resursili militari ali NATO s-nu scadâ pi partea esticâ a Alianţâl’ei Nord-Atlanticâ. Zborlu easti a prezidentului Traian Băsescu, tu minduita a curi, uidisit cu România, tu estul ali Ucrainâ ahurhi un polim hibrid, spunândalui că aestâ câbati u au terorişţâl’ii, ama şi Federaţia Arusâ, cari agiunsi soţlu aluştor.

Caplu a statlui român luă parti, stâmâna aestâ, Varşovia, la unâ andamusi a şefilor di vâsâlii dit Europa Ţentralâ şi di Est, cari avu ca proti temi ti moaubeti – catandisea regionalâ, maxus criza dit Ucraina, şi andridzearea a summit-lui NATO dit Yismârciun, dit Marea Britanii. UE adunâ alti numi pi lista cu sancţiun’i contra ali Arusii. Easti zborlu ti 15 oamin’i, cetăţen’i aruşi şi ucraineni pro-aruşi, şi 18 instituţii giuridiţi – nauâ companii şi naua instituţii — a curi lâ si aduţi câbati că-i andrupăscu pi separatişţâl’ii dit estul ali Ucrainâ.

Tu iydea dzuâ, Olanda ahurhi proţeslu di câftari a trupurilor dit laia tragedii aviaticâ dit Ucraina, iu chirurâ 298 di oamin’I, întrâ cari 193 di cetăţen’I ucrainieni. Aclo eara si un român cu dauâ cetăţenii. Câbatea mutrinda câdearea a aeroplanlui, s-aspuni că s-poati s-u aibâ separatişţâl’ii pro-aruşi, ţi ufilisirâ unâ rachetâ dit Arusii. Pi di altâ parti, Moscova aduţi câbati a armatâl’ei ucraineanâ.

Român’i di Gaza, aduşi nâpoi tu vâsâlii

19 cetăţen’i român’i şi fumeili a lor furâ aduşi tu vâsâlii stâmâna aestâ dupu ţi catandisea dit gaza s-adră cama lai. Stâmâna ţi tricu, 84 di cetăţen’i români şi fumeili a lor furâ ş-ei aduşi nâpoi tu vâsâlii, dit Gaza, iu alumtili, ahurhiti pi 8 di Cireşar, vâtâmarâ suti di oamin’I, nai ma mulţâl’ii, palestinien’i — ama ş-mulţâ israelieni. Ti furn’iea a securitatâl’ei, mări companii aerieni americani şi europeani apufusirâ s-nu mai pitreacâ aeroplani câtâ Tel Aviv. Nâscânti di eali, cum easti şi aţea româneascâ Tarom, deadirâ hâbari, pi di altâ parti, că ahurhescu iara cursili uidisit cu proramlu, dupu unâ pauzâ ma mari.

Embargo ali Arusii ti produsi dit Republica Moldova