Eveniment Top – 26.03.2016
România anamisa di Belgia, dupu traghedia teroristâ di Bruxelles
România Internațional, 25.03.2016, 12:37
România anamisa di Belgia, dupu traghedia teroristâ di Bruxelles
România easti anamisa di alanti vâsâlii şi giudicâ traghedia sândzâroasâ di marţâ, di Bruxelles, iu chirurâ dzăţ di oamin’i şi iu-ndauâ suti furâ agudiţ – prit cari şi 4 român’i.
Tu memoriam ti victimili a ataclui, pricânâscut di gruplu teroristu Statlu Islamic, tu Românii, Gioi, fu dzuâ di doliu naţional. Ca semnu di tin’ie, Guvernul di Bucureşti fu lun’inat tu culorli a drapelui belgian, iara la Ambasada ali Belgii dit Românii fu dişcl’isâ unâ carti di condoleanţi iu anyrâpsirâ prezidentul ali vâsâlii, Klaus Iohannis, protlu-ministru, Dacian Cioloş, politicien’i, ambasadori xen’i la Bucureşti, ama şi oamin’i simpli.
Caplu a statlui dzâsi că terorismul poati s-hibâ vâtâmat prit solidaritati şi unitati, iara premierlu dzâsi că soluţia, tu ahtări catandisi, easti criştearea a lucurlui deadun intrâ vâsâlii dit UE.
Vizitâ di turlii ofiţialâ a prezidentului român tu Turchii
Tu vizita ofiţialâ adratâ N’iercuri şi Gioi, Ankara, prezidentul Klaus Iohannis şi omologlu a lui turcu, Recep Tayyip Erdogan, giudicarâ baia terorismul şi s-aspusirâ doil’ii ti solidaritati.
Iohannis dzâsi că lipseaşti s-hibâ andreaptâ unâ apandisi deadun şi limpidiâ mutrinda atacurli. El spusi că Turchia, ca vâsâlii ţi ţâni la sinlu a ei mulţâ refugiaţ, ari un rol cl’ieai tu andridzearea a catandisâle’i a imigranţâlor, ahât tu ţi mutreaşti partea umanitarâ, ama şi cumândisearea a fluxului di migraţii icâ aflarea şi dânâasearea a reţelior di trafic di oamin’i.
Klaus Iohannis: Acestâ vizitâ n-aflâ t-unâ catandisi geopoliticâ şi regionalâ multu greauâ. Avem ti andridzeari baia problemi mutrinda sicuritatea. Io minduiescu că maşi deadun, t-un parteneriat susto di turlii strategicâ întrâ România şi Turchia putem s-avem angâtan cama ghini la aesti piriculi. Prota, cetăţen’ii a noşţâ caftâ sicuritati!
Dânâsearea a terorismului şi criza a migraţil’ei furâ subiecti zburâti di prezidentul Iohannis şi tu moaubeţli a lui cu premierlu Ahmet Davutoglu. Dauli părţâ s-aspusirâ ti criştearea a ligâturilor pi ma multi planuri – Iohannis şi Davutoglu zburârâ ş-ti împrustarea a ligâturl’ei dintrâ dauli vâsâlii pi timeilu a Parteneriatlui Strategic dintrâ eali, a lucurlui deadun la Amarea Lai şi tu NATO.
Di mari simasii fu şi tema mutrinda partea icunumicâ, lucurlu deadun mutrinda aestâ domeni, tu sinfuniili tu cari Turchia easti protlu soţ al Românii dit nafoara UE şi 5-lea tu tutâ lumea. Dauli vâsâlii vor ca, tu yinitorlu ţi s-aproachi, lucurlu comerţial s-agiungâ la 10 miliardi di dolari. Klaus Iohannis s-andamusi, Istanbul, şi cu reprezentanţâl’ii a comunitatâl’ei româneascâ dit aeastâ vâsâlii.
Corpul di vigl’ieari (control) a premierlui scoasi tu miydani concluziili a raportului mutrinda traghedia di la Clublu Colectiv di Bucureşti
La aproapea ţinţi meşi di la foclu dit clublu Colectiv di Bucureşti, iu 64 di oamin’i chirurâ şi iu aproapea 200 furâ agudiţ, Corplu di Control a premierlui scoasi tu miydani un raportu.
Documentul aratâ că intervenţia di urgenţâ fu unâ acţiuni ici ghini cumândisitâ, iu autorităţli ma multu adrarâ ţi puturâ la faţa a loclui. Catandisea fu aşi ti furn’iea a lipsâl’ei di exerciţiu tu urgenţi mări, di niachicâserli dit nomuri, ama ş-ti furn’iea a materialilor lipsâ, mai dzâţi aestu dit soni actu.
Raportlu spuni că planlu aroş di intervenţii nu fu ahurhit diunâoarâ, ama dupu ma multi etapi di turlii birocraticâ, cu tuti că unlu dit tilifoanili dati la 112 avea baia elementi şi arătau că-ntreaga catandisi eara dealihea gravâ — iara tu ahtări cazuri, nomurli dau cali la mecanismi cât ma ayuniusiti di intervenţii.
Documentul dzâţi că ari instituţii cari ş-tin’isirâ borgea cum lipsea, ama şi altili cari nu, cum easti Inspectoratlu ti Situaţii di Urgenţâ.
Grevâ japonezâ a yeaţârlor şi asistenţâlor dit Românii
Aproapea 12 n’ii di cadri medicali dit Românii furâ, stâmâna aestâ, tu grevâ japonezâ. Anvirinarea mutreaşti amintaticlu unitar, turlia di dari a sporurilor şi nitin’isearea a nomurilor di lucru şi a chirolui di discurmari. Di Gioi, vinirâ anamisa şi soţl’ii a lor, yeaţârl’ii di fumel’i, cari ahurhirâ acţiun’i di protestu.
Aeşţâ dit soni dzâc că pâradzl’ii daţ ti ei, ca yeaţâri di turlii primarâ, suntu multu n’iţ, iara sistemlu informatic pi cari lu ufilisescu lâ adarâ lucurlu cama greu, câ ţe nu imnâ cum lipseaşti.
Viţeprezidentul a Soţietatâl’ei Naţionalâ di Medicinâ a Fumeal’iei, Sandra Alexiu: Nai ma grealili problemi pi cari li avem suntu finanţarea multu slabâ, baia slabâ di ma mulâ an’i, ş-ma multu de ahât – anlu aestu ma slabâ ca pânâ tora, sum nivelu european cari s-da a yeaţârlor di fumel’i. Zburâm di un proţentu di 9% minumum, cât easti tu Europa şi cari la noi easti 5, 8.
Greva japonezâ ahurhitâ luni easti prota acţiuni ditr-un stog di protesti hâbârisiti di sindicalişţâ dit sânâtati, cari va s-ducâ ninti şi tu meslu Apriiur.
