Eveniment Top – 25.10.2014

Suspendări şi inşiri dit ipotisi tu PSD, protlu partid ali coaliţii di la puteari dit Românii

România Internațional, 24.10.2014, 12:30

Suspendări şi inşiri dit ipotisi tu PSD, protlu partid ali coaliţii di la puteari dit Românii

Stâmânâ greauâ ti liderlu soţial-democrat, premierlu Victor Ponta, candidat la alidzerli prezidenţiali dit 2 di Brumar, al curi partid fu multu disicat tu aestu dit soni chiro, di catandisi di aruşfeti, ama şi di alumta ti yinitoarea cumândiseari a PSD, alumtâ ahurhitâ multu ayoniea, fârâ s-hibâ aştiptat rezultatlu a scrutinlui.

Tu aesti sinfunii, liderlu PSD lipsi s-andreagâ lucârli, Marţâ, tu unâ andamusi di urgenţă; soţial-democraţl’ii apufusirâ sâ-şi suspendâ trei dit liderl’ii di mari puteari dit tuti ipotisili ţi li au tu partid. Primarlu a Sectorlui 5, Marian Vanghelie şi deputatlu, milionar tu euro, Sebastian Ghiţâ, fuâ pidipsiţ, ti zboarâli injurioasi dit aesti dit soni dzâli.

Fu suspendat, tu idyul chiro, purtâtorlu di cuvendâ a partidlui, senatorlu Dan Şova, bâgat, Luni, sum acuzari, sum câbati, di procurorl’ii contra-aruşfeti, ti infracţiun’i di trafic di influenţâ. Tu idyul dosar, easti câftat penal şi aţel di ma ninti deputat Viorel Hrebenciuc, ţi inşi dit Parlamentu. Aestu dit soni i-avea datâ zborlu al Şova că va lu-andrupascâ la cumândisearea PSD, maca el va-i promova un nom mutrinda amnistia şi graţierea.

Hrebenciuc easti câftat penal şi tu un dosar ţi mutreaşti retrocedarea paranom a multor hectari di pâduri, anamisa di alti persoani, dit cari adarâ parti deputatlu Ioan Adam şi senatorlu Ilie Sârbu, doil’ii tut dit PSD, ama ş-niscânţâ magistraţ. Uidist cu procurorl’ii contra-aruşfeti, prejudicilu ali Regii Naţionalâ a Pădurilor treaţi di 300 di milioani di euro. Tu aestu dosar, Andrei Hrebenciuc, hiilu aţilui di ma ninti deputat, fu arestat ti 30 di dzâli. A lui îi si aduţi câbati ti adrarea a unâ suţatâ infracţionalâ organizatâ, complicitati la trafic di influenţâ şi lari di pâradz.

Prezidentul ali Românii – la Consililu European di toamnâ di Bruxelles

Prezidentul român, Traian Băsescu luă parti, Gioi şi Viniri, Bruxelles, la Consililu European, andreptu maxus ti sicuritatea energeticâ, ti alâxerli di turlii climaticâ şi ti alumta contra viruslui Ebola.

Dupu greali pâzâriperi, liderl’ii UE s-achicâsirâ ti n’icşurarea a emisiilor di gazi cu efectu di sera, pânâ tu anlu 2030 cu 40 %, tu raportu cu nivelu dit anlu 1990. Fu apruchiatâ ş-criştearea a proporţâl’ei di energii regenerabilâ tu consum la nu ma pţân di 27%. Consiliu European apruchie, tu idyul chiro, şi năi meatri di n’icşurari a dependenţâl’ei energeticâ ali UE.

Pi di altâ parti, liderl’ii europeni apufusirâ ca năulu comisar ti agiutor umanitar şi cumândisearea a crizilor, cipriotlu Christos Stylianides, s-aibâ angâtan ti riposta europeanâ mutrinda Ebola. UE mai luă apofasea ta s-da vârâ 25 di milioani di euro ti adrarea a unui vaccin contra aluştui virus.

Moaubeţ, Bruxelles, a ministrului român di Externi şi a năului secretar general al NATO

Caplu ali diplomaţii di Bucureşti, Titus Corlăţean, avu, Marţâ, Bruxelles, unâ andamusi cu năulu secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.

Agenda a moaubeţlor mutri, prota, meatrili di bâgari tu practico a apofasilor di turlii politicâ apruchiati la Summit-lu NATO dit Vâsâlia a Galilor, protili lucri ti adrari a năului secretar general al NATO, ama şi alti dosari di simasii di ligâturi internaţionali.

Corlăţean dzâsi că România va s-andrupascâ reacţia pi chiro lungu a Alianţâl’ei Nord-Atlanticâ andicra di catandisea di sicuritati dit Amarea Lai.

El zburâ ti unâ crişteari a lucurlui adrat deadun întrâ NATO şi partenerl’ii a lui dit Estu, maxus Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi adusi aminti di andruparea, cu uşli dişcl’isi, a Bucureştiului ti politica a Alianţâl’ei. Cându-i vini oara s-zburascâ, Stoltenberg haristusi ali Românii ti agiutorlu a ei, politic şi militar, tu cadrul NATO, ti andruparea mutrinda consolidarea a putearâl’ei ali Alianţâ ta s-adarâ faţâ la năi provocări di securitati, ama şi ti agiutorlu mutrinda lucurlu deadun cu partenerl’ii şi cu alanti organizaţii internaţionali.

Ţentrul european di cercetari tu Delta a Dunâl’ei

Tu Murighiol, unâ hoarâ dit Sud-Estul ali Românii, tu unâ zonâ unicâ tu Europa — rezervaţia a Biosferâl’ei Delta a Dunâl’ei, va s-hibâ adrat un centru di cercetari paneuropean.

Oamin’i di ştiinţâ român’i şi xen’i dit 15 di vâsâlii va s-mutreascâ sistemili fluviu-deltâ-amari şi va s-caftâ s-andreagâ problemi cum suntu inundaţiili, lunicărli di loc icâ poluarea cu deşeuri dit plastic.

Proiectul, aspus nica di anlu ţi tricu ca hiindalui unlu di mari simasii tu Uniunea Europeană, lipseaşti chiola s-anveaţâ specialişţâ tu aestâ domeni.

Ţentrul Integrat di Tehnologii Avansati cu Laseri di Măgurele fu dişcl’is

Protlu laser di mari puteari dit Românii, cu nai ma marea puteari dit Europa şi doilu dit lumi, va s-agiungâ funcţional Măgurele, ningâ Bucureşti, ahurhinda cu anlu 2017.

Marţâ, fu dişcl’is, tu cadrlu aluştui proiectu, Ţentrul Integrat di Tehnologii Avansati cu Laseri (CETAL), iu va s-ahurheascâ un program di andridzeari a experimentilor di fizicâ nuclearâ, tu anlu 2018. Ministrul delegat ti cercetari şi împrustari, Mihnea Costoiu, dzâsi că unâoarâ cu dişcl’idearea a CETAL, s-dişcl’d şi năi căl’iuri ti cercetări cu aplicaţii tu fizicâ, chimii, biologii, medicinâ, energii icâ ştiinţâ a materialilor, tehnologii multu avansati di producţii, cari va s-aibâ un impactu di mari simasii ti icunumia româneascâ.

Naua Comisii Europeană – aspusâ di Parlamentul European

Noua Comisii Europeanâ, cumândisitâ di luxemburghezlu Jean-Claude Juncker, luă, N’iercuri, Strasbourg, votlu di învestiturâ di partea a Parlamentului European şi va ş-ahurheascâ lucurlu la 1 di Brumar. Reprezentanta ali Românii, Corina Creţu, va s-aibâ angâtan di domenea a politicâl’ei regionalâ.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>