Eveniment Top

Cazul șocant al dispariției celor două fete din Caracal a fost discutat în CSAT.

Mihai Pelin, 03.08.2019, 21:19

La Bucureşti, tru analiza faptă în cadrul a şedinţâlei CSAT si constatatăă că instituţiile care au responsabilităţ în domeniul a li securitate a cetăţean’ilor nu funcționară cum lipseaşte în cazulu a dispariţil’ei a doauă feate di 15, respectiv 18 an’i, di la Caracal (sudulu a li Românie) . Preşedintile Klaus Iohannis precizăă că au existată ună serie di deficiențe și solicităă a Guvernului ca, până la finalul a mesului august, să elaboreadză misuri, norme şi proceduri di reacţie rapidă şi corelare a tutulor instituţiilor implicate, cu scupolu ca ahtări traghedii să nu si mai repetă. Ună di feate, răchită pi 24 alonar, reuşi să sună a doaua dzuuă la numirulu unic 112, gestionat di Serviciul di Telecomunicaţii Speciale. STS nu putură să stabilească loculu exactu în care si aflaa, iar operatorulu şi, apoia, poliţistul cu care îl’i feaţe a tinerălei legătura telefonic, nu ştiură să gestioneadză cu profesionalismu situaţia. Au trecută 19 ore de la primulu apel a featălei la 112 până cându poliţiştil’i descinsiră (intrară) tru imobilul a lu Gheorghe Dincă, di care feata spuse că u arăchi şi o violăă. Direcţia di Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorismu (DIICOT) anunţăă, sâmbătă, că, după analizile asupra oasilor calcinate mutate di la domiciliul a lu Gheorghe Dincă, rezultăă profilul genetic a tinerâl’ei respectivă. Într-ună postare pi Facebook, a lală-sui a liştei, persoană publică, are precizată că va caftă ună contraexpertiză internaţională. Ministrulu de Interne, Nicolae Moga, şi directorulu STS, Ionel Vasilca, îşi deadiră demisia, iar şefulu a Poliţil’ei Română, Ioan Buda, fu demis, tut aşiţe şefi a poliţil’ei locală, precum şi prefectulu a judeţului Olt, în care si aaflă căsăbălu Caracal. Întră timpu, procurorulu care are instrumentată iniţial cazulu fu suspendat din funcţie, iar dosarulu fu preluat de structura chentrală a DIICOT, avânda în vedeare complexitatea lui. În paralel, ministrulu interimar de Interne, Mihai Fifor, are declarată că printră misurile aflate în pregătire se numiră treaţerea a Sistemului Naţional Unic trâ Apeluri de Urgenţă 112 di la STS la MAI tra să nu si mai cheară timp cu transferulu a apelului cătră Poliţie, Ambulanţă sau Pompieri.

CCR decis că modificările aduse a Codurilor Penal si de Procdedură Penală in Parlamentul di la Bucuresti sunt neconstituţionale tru ansamblul a lor.

Modificările aduse a Codurilor Penal şi de Procedură Penală în Parlamentul di la Bucureşti sunt neconstituţionale în ansamblul a lor – decise Curtea Constituţională a Româniilei. Giudicătoril’i consiideră că parlamentaril’i nu şi-au exercitată obligaţia tra să coreleadză modificările aduse a Codurilor cu deciziile pronunţate anterior di CCR. Proiectile va hibă pitricute în Parlamentu tra să hibă băgate în acord cu deciziile a Curtilei. Modificările a codurilor penale fură contestate la CCR di preşedintile Klaus Iohannis şi de USR şi PNL (în opoziţie), ţe afiirmă că pri-tru aeste proiecte di leadze promovate di majoritatea PSD-ALDE si aduc asupra a leghislaţil’ei penală piste 300 di modificări, pi care li califică dreptu nocive. Curtea amânăă di şapte ori luarea a unei decizie tru aestu caz. Printră modificările contestate din Codulu Penal amintim readuţerea considerabilă a termenilor di prescripţie a răspunderil’ei penală trâ infracţiun’i cu un pericol social analtu, concomitentu cu reduţerea a termenului di prescripţie specială, mai exactu, îngiumetăţirea a luştui. Totunăoară, îngiumetăţirea pedepselor trâ delapidare şi abuz în serviciu, macă autoril’i a faptelor acoaperă prejudiciul/zim’ia până la rămânerea definitivă a li apofase, deci nu ca dovadă/probă de îndriptare, dezincriminarea neglijenţâlei în serviciu. Modificările aduse a Codului de Procedură Penală si referea, întră alte, şi la informaţiile obţânute în baza a mandatilor di securitate naţională, care nu mai pot să hibă utilizate în dosare di dreptu comun, ţi cara că easte zborulu di corupţie, viol sau omor/vâtâmare.

Piste 350 de m’il’e di fan’i a muzicâlei electro-dance sunt aștiptaț la Cluj-Napoca (nord-vestu) la ţel mai mare festival di muzică electronică din România — Untold.

Cel mai mare festival de muzică electronică din România — UNTOLD – arhiusi, gioi, la Cluj-Napoca (nord-vestu). Organizatoril’i promit show-uri di neagârşire la care sunt aşteptaţ în varliga de 350.000 di persoane în toate aţeale patru dzâle de distracţie, care v’in din cama de 100 di ţări tra sa-l’i veadă pi aţel’i piste 200 di artişti trâ care fură amenajate 10 scene. Ună di aţeale mai mări scene din Europa easte amplasată în interiorulu a stadionului Cluj Arena. Evenimentul are un buget di aproximativ 14 milioane di euro. Agiumtu la a ţinţea ediţie, Untold, easte un festival cunoscut ahât trâ calitatea a muzicâl’ei oferită di aţe’i mai bun’i DJ din lume, cât şi datorită a efectilor de lum’ine. Printră aţe’i mai așteptaț artiști la festival se numiră Robbie Williams și Armin van Buuren.

La Mamaia, pe litoralul românesc a Maril’ei Laie, arhiusi panairulu di carte Gaudeamus.

Târgul/panarulu di Carte Gaudeamus Litoral, organizat di Radio România și aflat la a 11-a ediţie, îşi aşteaptă vizitatoril’i în Mamaia, cu oferte tentante di la dzăţ di edituri. El’i sunt aştiptaţ, chiro de ţinţe dzâle, cu numeroase cărţâ la reduţere, cu evenimente speciale, lansări şi prezentări di carte, ama şi spectacole tru cathe seară, recitaluri a unor apreciaţ interpreţ de muzică lişoară şi populară, precum şi demonstraţii di dansu. Unuludi proiectile a lui de succes easte “Cărţâle si toarnă acasă”, pri-tru care vizitatoril’i pot să doneadză cărţâ care va agiungă la ţel’i ţe nu-şi permit să li acumpără.

Giucătoarea di tenis Simona Halep fu decorată cu Ordinulu Naţional Steaua României în grad de cavaler.

Preşedintile Klaus Iohannis u decoră pi giucătoarea di tenis Simona Halep cu Ordinulu Naţional Steaua României în grad di cavaler. Șefulu a statului îl’i conferi a sportivâl’ei aestă distincţie în semnu di analtă apreciare şi recunoaştire trâ amintarea a Trofeului di Tenis di la Wimbledon, trâ rezultatile sportive excepţionale obţânute de-a lungul a carierâlei, trâ faţirea sanătoasă a li poziţie tru arada a ţilor mai bune giucătoare a lumil’ei, precum şi trâ talentul, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul bâgate în slujba a li afirmare a sportului românescu pi plan internaţional şi a popularizaril’ei a luştui tru arada a tinerilor”. În prezent pi loculu 4 WTA, Simona (27 di an’i) fu lider mondial a tenisului feminin mondial di doauă ori, întră 2017 și 2019. Are ocupată aestă poziție chiro de 64 de siptămân’i, hiinda, di-tru aestu punctu di vedeare, a dzaţea din istorie în clasamentul a longevitatil’ei ca lider a circuitului. Arada de Wimbledon 2019, ea mai are amintată, anulu trecut, un turneu di Mare Slem, ţel di la Roland Garros.

Autor: Mihai Pelin

Armânipsire: Hristu Steriu